Competentele notarului si judecatorului cu privire la acordul de mediere sau ce trebuie sa faca judecatorul sau notarul atunci cand primesc un acord de mediere care priveste transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

,,Notarul si judecatorul sunt persoanele care in raport cu acordul de mediere reprezinta cele doua institutii care sunt obligate „să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.” – art. 58(4) din legea nr. 192/2006.

Plecand de la textul de lege citat, putem spune ca, atat notarul, cat si instanta de judecata, in masura in care acordul de mediere este supus celor doua institutii spre autentificare sau pentru a se emite o hotarare judecatoreasca, trebuie sa asigure formele de publicitate necesare transcrierii acordului de mediere.
Acordul de mediere reprezinta intelegerea partilor si concretizeaza manifestarea de vointa a acestora in sensul stingerii unei dispute.
In situatiile special prevazute de lege, si anume atunci cand conflictul a fost stins prin transferarea unui bun imobil din patrimoniul unei parti in patrimoniul altei parti, acordul de mediere trebuie sa imbrace o forma speciala prevazuta de legea speciala care reglementeaza situatiile juridice de acest gen.
Dat fiind faptul ca procedura de mediere este informala, iar mediatorul este o persoana instruita in gestionarea conflictului fara sa aiba neaparat cunostinte juridice, acesta asigurand administrarea eficienta a disputei in vederea stingerii acesteia, rolul transpunerii intelegerii care a dus la stingerea conflictului intr-un act care sa produca efectele juridice scontate revine judecatorului sau notarului, tocmai in temeiul textului de lege invocat anterior.
Astfel, mediatorul trebuie sa inteleaga si sa administreze eficient instrumentele de gestionare a disputei, concentrandu-se pe modalitatile de stingere a conflictului, iar formularea termenilor din continutul acordului de mediere, termeni care reprezinta in totalitate vointa partilor implicate in conflict, cade in sarcina celor doua institutii mentionate anterior – instanta si notarul.
Pe cale de consecinta, acordul de mediere redactat in cadrul procedurii de mediere se poate modifica prin interventia notarului sau judecatorului, fara ca vointa partilor sa fie viciata, in sensul asigurarii formalismului necesar transcrierii inscrisului rezultat ca acord de mediere.
Cu alte cuvinte, mediatorului ii revine obligatia de a redacta un acord de mediere care sa cuprinda intelegerea partilor, iar, daca este cazul, judecatorul sau notarul poate modifica acest acord din punctul de vedere al formalismului necesar actului pentru a putea produce efecte juridice; per a contrario, mediatorul nu este tinut sa asigure forma juridica necesara acordului de mediere in vedere transcrierii acestuia si generarii de efecte juridice.
Putem concluziona ca acordul de mediere care priveste transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si care este supus controlului notarului sau judecatorului nu se poate respinge de la autentificare sau de la investire invocandu-se lipsa elementelor de legalitate specifice actelor translative de proprietate; altfel spus, notarul nu poate refuza autentificarea unui acord de mediere care nu respecta forma speciala, acesta fiind obligat sa intervina si sa modifice actul in sensul mentionat de lege, iar judecatorul nu poate respinge acordul pe motivul ca acesta nu respecta forma unui act translativ de proprietate, acesta fiind obligat sa intervina si sa modifice acordul in sensul mentionat anterior.
Prin interpretarea principiului “cine poate mai mult poate si mai putin”, putem concluziona ca cele doua institutii au obligatia de a aduce modificarile necesare care privesc forma unui acord de mediere si in celelalte situatii, in care partile inteleg sa solicite autentificarea sau incuviintarea, dupa caz, a acordurilor de mediere care nu privesc transferul dreptului de proprietate.
Astfel, refuzul unui notar de a autentifica un inscris doar pentru faptul ca reprezinta un acord de mediere da dreptul partilor interesate sa solicita daune pentru prejudiciul produs, iar respingerea unui acord de mediere de catre instanta de judecata pentru motive ce privesc forma acordului de mediere da dreptul partilor sa solicite daune de la statul roman pentru prejudiciul provocat.
Instanta de judecata poate respinge investirea unui acord de mediere doar pentru motive ce privesc fondul intelegerii partilor (motive limitativ prevazute de lege), iar notarul poate refuza autentificarea unui acord de mediere doar sub acelasi aspect.
Astfel, mediatorii sunt tinuti sa asigure controlul intelegerii sub aspectul respectarii bunelor moravuri si normelor de ordine publica, fara sa aiba obligativitatea verificarii legalitatii sub aspectul formei sau fondului intelegerii mentionate in acord, dat fiind faptul ca acestia nu au calitatea necesara pentru a face aceste demersuri,,

Mugur Mitroi
Fondator FMMM Romania
Presedinte S.T.A.R.S.
Presedinte U.C.M.R.
Mugur Bogdan Mitroi este avocat, mediator si arbitru cu vasta experienta, incepandu-si activitatea in domeniul ADR in anul 2003 in cadrul unui proiect-pilot initiat de Secretariatul de Stat al S.U.A., prin Ambasada S.U.A. la Bucuresti, in colaborare cu Ministerul Justitiei din Romania. Ca formator, a fondat FMMM Romania Training School si revista bilingva lunara “Medierea Tehnica si Arta”; a initiat si dezvoltat o serie de campanii nationale de promovare a metodelor A.D.R., cel mai notabil fiind proiectul “Caravana Medierii”. Este autorul a numeroase articole si a doua carti tratand metodele A.D.R. (“Ghidul Mediatorului Profesionist”si “Mediere si Conflict – Analiza Conflictului, Suma de Dispute”). Activ in domeniul organizatiilor profesionale din anul 2004, Mugur Bogdan Mitroi este in prezent presedinte al Asociatiei S.T.A.R.S., al Uniunii Centrelor de Mediere din Romania si membru la al doilea mandat consecutiv in Consiliul de Mediere din Romania.

Ce forta juridica are acordul de mediere ?

,,Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Acesta însemnând un contract între doua sau mai multe părţi ce îşi exprimă în mod liber voinţa si dorinţele.

Părţile sunt libere să aleagă cum vor să remedieze probleme dintre ele, nici o parte nu poate fi forţată să accepte o soluţie ce nu i se pare viabilă, chiar dacă soluţia provine de la mediator. Orice soluţie găsită de părţi împreuna cu mediatorul trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a lor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce acele efecte juridice pe care părţile şi le doresc.

Voinţa părţilor primează în orice moment în cadrul procesului de mediere.

Un acord de mediere poate fi scris sau verbal. Se optează pentru prima formă în cele mai multe cazuri, deoarece dă mai multă valoare înţelegerii dintre părţi survenită ca urmare a  procesului de mediere. Din punctul meu de vedere, aceasta este o soluţie foarte bună, ce elimină amunite inconveniente pe care le poate genera un acord verbal.

Acordul de mediere poate fi supus spre autentificare unui notar public, atunci când acesta face obiectul unui transfer de drepturi de proprietate asupra bunurilor imobile ori alte drepturi reale, aceasta fiind o opţiune si nu o obligaţie ce revine părţilor.

Conform legii medierii, înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă aspecte ce ar putea leza drepturile şi libertăţile persoanei sau ar aduce atingere legii şi ordinii publice.

Forţa juridică a unui acord de mediere este cea a unui înscris sub semnătură privată.

Asa cum prevede Legea medierii în articolul 58, acordul de mediere este viabil, valabil şi produce efecte încă de la contractarea care a avut loc între părţi. Redactarea acestuia de către mediator şi semnarea de către părţi a înţelegerii intervenite între ele nu are efecte ad validitatem, ci ad probationem. Tot părţile sunt cele care decid dacă acordul de mediere se redactează de mediator, de către ele, ori nu se redactează.

În cazul în care se redactează, acordul semnat de părţi poate rămâne înscris sub semnătură privată ori poate fi autentificat la notarul public, ori încuviinţat de către instanţa de judecată.

Un acord de mediere agreat şi semnat de către părţi le obligă pe acestea la respectarea lui, la ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate. Nerespectarea acordului de mediere atrage răspunderea contractuală, partea care se consideră vătămată putând cere daune-interese în condiţiile dreptului comun,,

Sursa:http: www.alinagorghiu.ro

Campanie de strângere de semnături pentru modificarea legii medierii

Sâmbătă, 24 mai 2014, au avut loc lucrările Congresului al VIII-lea al Uniunii Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.), desfășurat sub tema “Medierea, brand de țară”.

In prima parte a evenimentului, un panel mixt compus din mediatori și invitați a discutat pe marginea întrebării-cheie „Poate medierea să fie un brand pentru România?”. Concluzionând că medierea este, în prezent, un răspuns la problemele societății românești, mediatorii au fost încurajați să valorifice contextul actual din țară, predominat de necesitatea intervenției profesioniștilor neutri și imparțiali în dialogul social la toate nivelele.

Moderatorul panelului a fost dl. Ioan-Luca Vlad, mediator U.C.M.R., avocat, preşedintele Curţii de Arbitraj S.T.A.R.S. şi Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României.  Acesta a discutat cu: Alexandra Mihăilescu (Vice President Industries & Technologies, BDR ASSOCIATES); Mădălina Vîntu (Managing Consultant – Arthur Hunt Consulting); Radu Magdin (CEO Smartlink Communications); Bogdan Ficeac (analist, sociolog); alături de colegii noștri mediatori Cosmin Stanciu, Teodora Șerbănescu și Mugur Mitroi (STARS), Rodica Cociu-Anghel (Centrul de Mediere Ploiești), Ana Maria Tuluc (Asociația Mediatorilor Transilvania), Victoria Graur și Violeta Pop (Camera Mediatorilor Cluj).

Membrii panel-ului au abordat problema păcii sociale din perspectiva medierii; a utilităţii medierii pentru publicul larg; a cunoaşterii şi înţelegerii conceptului de mediere; şi a receptivităţii publicului faţă de această metodă consensuală de soluţionare a disputelor. Din perspectiva imaginii publice, au discutat despre percepţii, brandingul individual şi al profesiei de mediator, relaţia cu mass-media şi cu publicul larg; beneficiile unei strategii de comunicare. Planul politic a finalizat poziţionarea medierii în contextul actual, concluzionând că medierea din România este, în prezent, un răspuns la problemele societății, mediatorii fiind încurajați să valorifice contextul curent.

“ U.C.M.R. își asumă rolul unui instrument de pace socială în cadrul comunității, militând pentru utilizarea medierii în soluționarea disputelor individuale, dar și de politica publică. Printre obiectivele U.C.M.R. se află continuarea preocupărilor pentru activitățile care să consolideze statutul stabil al profesiei de mediator în societatea românească ca o funcție socială esențială”, a declarat dl. Mugur Mitroi, președintele federației.

În acest sens, în a doua parte a evenimentului, Congresul U.C.M.R. a adoptat Rezoluția de lansare a procedurii de inițiativă legislativă și a campaniei de strângere de semnături în vederea modificării legii medierii nr. 192/2206, în sensul introducerii în lege a prevederii exprese privind modul de organizare a corpului profesional al mediatorilor și înființarea unor organisme ale corpului profesional la nivelul fiecărui județ. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Valentin Trifescu, Carmen Stoleru. Termenul-țintă de definitivare a proiectului propunerii este 30.06.2014.

Rezoluția Congresului U.C.M.R. prevede, de asemenea, lansarea inițiativei pentru propunerea legii anti-monopol, care să ofere posibilitatea deschiderii domeniilor exclusiviste pentru societatea civilă, în scopul încurajării concurenței ca element de eficientizare și creștere a calității în domeniile respective. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Marinela Popa, Rodica Cociu-Anghel.

Momente deosebite au fost prilejuite de ceremonia de decernare a certificatelor de absolvire a cursului avansat susținut de către Federal Mediation and Conciliation Service, Washington D.C. (S.U.A.), pentru un nou grup de 18 mediatori români certificați.

U.C.M.R. își propune și continuarea dezvoltării colaborărilor internaționale cu organisme și organizații din domeniul ADR din Europa și din S.U.A., astfel încât federația să se mențină la un standard de calitate, performanță și profesionalism în domeniul medierii.

Congresul a aprobat și propunerea președintelui Uniunii ca, în scopul sprijinirii dezvoltării asociațiilor membre pe plan local, în anul 2014 să continue să nu se perceapă cotizații de la asociațiile din federație.

Despre Uniunea Centrelor de Mediere din România

Uniunea Centrelor de Mediere din România, fondată în 2005, este federația națională ce reunește asociații profesionale ale mediatorilor din toate județele României. În cuvintele ASR Principesa Margareta de România, prin mesajul său către U.C.M.R., Medierea, cea mai fragedă profesie reglementată în România, este un exemplu cum ceva extrem de util pentru societate a luat naștere din nimic (…) Sper ca, cu ajutorul unei bune promovări a medierii, din ce în ce mai multe dispute vor fi soluționate amiabil. De asemenea, îmi doresc ca, prin intermediul unor inițiative profesionale, să se ofere un exemplu cu privire la rolul pe care îl joacă organizațiile profesionale în societatea românească.”

Mădălina Calcan

Tel./fax: +40213201535