Medierea în cauzele penale se aplică numai atunci când, conform legii penale, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, potrivit Legii medierii.

“Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unui proces va trebui făcută până la citirea actului de sesizare, atât în cazurile unde s-ar putea înlătura răspunderea penală prin împăcare, cât și în cazurile unde s-ar înlătura răspunderea prin retragerea plângerii prealabile, conform unei legi care va intra mâine în vigoare. În aceste din urmă situații, limitarea defavorabilă victimelor este lesne de observat, din moment ce retragerea plângerii se poate face și mult mai departe în timp decât primul sau al doilea termen de judecată.

Legislativul a adoptat o modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator care va intra în vigoare mâine și care se traduce printr-o limitare pentru cei care ar dori să recurgă la mediere în acele cauze penale unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Modificarea e adusă concret de Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor.

“Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (…) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condițiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanței”

logo

Retragerea plângerii și împăcarea sunt două chestiuni cu efecte diferite în procesul penal, la care se poate recurge până la termene-limită diferite: împăcarea se poate face până la citirea actului de sesizare (primul termen de judecată, de principiu) și e o chestiune ce reprezintă un acord între victimă și făptuitor, care duce și la stingerea acțiunii civile, pe când retragerea plângerii prealabile se poate face, conform Codului penal, până la pronunțarea unei hotărâri definitive – deci, mult mai târziu – și este o chestiune unilaterală, adică victima își retrage plângerea în baza deciziei sale, nu a unei înțelegeri.

În Legea medierii nu existau limitări de timp pentru ca victima și infractorul să ajungă la un acord de mediere și să se înlăture răspundere penală. Acum ceva timp însă, Curtea Constituțională a spus că ar trebui ca acordul de mediere să se încheie, când se poate recurge la împăcarea părților, doar până la citirea actului de sesizare (Decizia Curții Constituționale nr. 397/2016). Din moment ce împăcarea părților se poate face doar până la acel moment, atunci și acordul de mediere ar trebui încheiat tot până la acel moment, spuneau judecătorii.

Curtea s-a referit însă doar la împăcarea părților când a spus că acordul de mediere ar trebui să se încheie până la citirea actului de sesizare. Însă Legiuitorul român (Parlamentul) a decis să aplice aceeași limită la încheierea acordului de mediere și în cauzele unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Deci, a decis să meargă mai departe decât ce-i indicase Curtea că ar fi constituțional.

Astfel, deși cel care a făcut plângerea poate să și-o retragă până când se pronunță hotărârea definitivă, pentru că așa prevede Codul, nu va mai putea face un acord de mediere cu făptuitorul după ce se citește primul act de sesizare (cum spuneam, ca regulă, e primul termen de judecată).

Deși Legea nr. 97/2018 se intitulează ca aducând măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, această limitare a recurgerii la mediere în cauzele unde se poate face retragerea plângerii penale cu consecința înlăturării răspunderii penale a făptuitorului nu se poate traduce neapărat ca un beneficiu pentru victimă.”

Sursa: avocatnet.ro

Alienarea Parentală

Alienarea parentală este procesul și rezultatul manipulării psihologice al unui copil prin care se arată teamă nejustificată, lipsă de respect sau ostilitate față de un părinte sau un alt membru al familiei. E o formă distinctivă și răspandită pe scară larga a abuzului psihologic și violenței în familie –atât pentru copil cât și pentru membrii respinși ai familiei- ce are loc aproape exclusiv în asociație cu separarea de familie sau divorțul ( în special în cazul în care este implicată acțiunea legală) și care subminează principile de bază a Declarației Universale a drepturilor omului și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Cel mai frecvent, cauza principală este un părinte care dorește să excludă un alt părinte din viața copilului lor, dar și alți membri ai familiei sau prieteni, precum și profesioniști implicați cu familia (inclusiv psihologi, avocați și judecători), pot contribui în mod semnificativ la proces. Adesea duce la înstrăinarea pe termen lung sau chiar permanent, a unui copil de unul dintre părinți sau alți membri ai familiei și ca o experiență deosebit de nefavorabilă din copilărie duce la rezultatate semnificativ crescute a riscului de boli mintale și fizice la copii. Prezentare generală Descrisă prima dată in 1976 ca ”aliniere patologică”, dinamica se referă la o situație în care un copil respinge în mod nejustificat părintele ce nu deține custodia. Richard A.Gardner a propus sindromul alienării parentale în anii 80 bazat pe experiențele sale clinice cu copiii cu părinți divorțați. Din acel moment, alți cercetători au sugerat concentrarea ,mai puțin pe diagnosticarea unui sindrom, ci mai mult pe ceea ce a fost descris ca ”copilul înstrăinat” și dinamicile situației ce au contribuit la înstrăinare. Din acest punct de vedere , alienarea este văzută ca o defalcare de atașament dintre părinte și copil ce poate fi cauzată de mai mulți factori. Comportamentele tuturor membrilor de familie , inclusiv cel al părintelui alienant, pot duce la disfuncție familială și respingerea unui părinte. Evaluarea tuturor facutorilor contribuabili și a posibilelor remedii sunt recomandate în evaluarea cazurilor unde copii s-au înstrăinat de un părinte. Alienării parentale îi lipsește o definiție unică, iar existența, etiologia, caracteristicile, și în special conceptul sindromului de alienare parentală au făcut obiectul unor dezbateri.Unele formulări ale conceptului au subliniat rolul unui părinte alienant, denumită in termeni diferiți , părinte „programat„ sau părinte „amărât-haotic”. Descrieri mai recente, influențate de cercetările lui Kelly și Johnston , au propus o analiză mai complexă , în care toți membrii familiei pot juca un rol. Aceaste„sisteme bazate„ pe vizualizare, recunoaște că un copil poate fi alienat de un părinte făra a avea un comportament „alienat” către celălalt părinte. Rezultatele unui studiu empirc ,sugerează de asemenea faptul ca, comportamentele alienate la ambii părinți sunt standard în divorțuri cu conflict înalt. Părinții respinși, in general tații, au tendința de a fi lipsiți de căldură și empatie cu copilul ;în schimb se angajează în atitudini parentale rigide și critice.Părintele respins este de adesea pasiv, depresiv, anxios și retrascaracteristici ce pot încuraja în continuare respingerea. Părintele cu care copilul se aliniează (parintele alienant) se poate angaja în comportamente alienante înclusiv in a submina celălalt părinte. Aceste comportamente pot fi conștiente și deliberate sau, în mod alternativ, poate reflecta o lipsă de conștientizare cu privire la efectul acțiunilor asupra copiilor .Comportamente alienatoare directe apar atunci când unul dintre părinți subminează în mod activ celălalt părinte, cum ar fi remarci peiorative despre celălalt părinte, spune copilului că celălalt părinte este responsabil pentru separare, sau a spune copilului că celălalt părinte este cauza dificultăților financiare . Comportamentele de înstrăinare indirectă apar atunci când unul dintre părinți nu reușește să sprijine accesul sau contactul cu celălalt părinte sau acceptă tacit comportamentul și comentariile negative ale copilului față de celălalt părinte. Cele mai multe din articolele peer-revizuite pe acest subiect au fost intr-o formă de descripții și defiiții. Unele cercetări empirice au fost făcute , deși calitatea studiilor variază foarte mult, cercetarea în această zonă este incă slab dezvoltată. Un singur studiu longitudinal semnificativ, de 1000 de persoane , a fost realizat de către Dr.Clawar and Ms. Rivkin. Influența în selecția eșantionului este o problemă evidentă in multe dintre studii. De exemplu, atunci când copiii alienați au fost intervievați, este probabil ca cei selectați pentru studiu să fie printre cei mai sever alienați și suferinzi. Convingerile judecătorilor, avocaților și profesioniștilor în domeniul sănătății mintale au fost citatea pe larg în literatura de specialitate și revizuite egal. Abordarea profesională În 1996 , Asociația Psihologică Americana (APA)din cadrul forței prezidențiale însărcinată cu violența și familia, a reliefat lipsa datelor care sprijină sindromului alienării parentale (PAS), și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la termenii utilizați. Cu toate acestea, APA a emis o declarație de poziție la 1 ianuarie 2008, afirmând că organizația nu are nici o poziție oficială în legătură cu PAS. În 2009, o examinare a profesioniștilor din domeniul sănătății mintale și juridic ,a indicat prezența unui suport moderat în existența alienării parentale. Cu toate acestea există în continuare o reticență generală în accepta conceptul de PAS. William Bernet a susținut includerea tulburării alienării parentale, ca diagnostic legat de alienare parentală, în a cincea versiune a Manualului de Diagnostic și Statistică al Tulburarilor Mintale, care a fost lansat în 2013. Concepția sa face referire la PAS și la o varietate de alte descrieri comportamentale de care el crede că reprezintă conceptul fundamental al tulburării alienării parentale. În ciuda activităților de lobby ținute de susținători , propunerea a fost respinsă. Unii au sugerat că ideea generală de PAS e acoperită de DSM-5 în cadrul unui diagnostic strâns legat: ”Părinte-Copil Problemă Relațională”. De exemplu , percepția copilului unui părinte alienat ”poate include atribuții negative despre intențiile altora, ostilitate sau țap ispășitor către celălalt (părinte), și sentimente nejustificate de înstrăinare.” Într-un studiu la Asociația Familiei și Concilierii în Istanță, în 2010 , 98% din 300 de respondenți au fost de acord cu întrebarea, ”Credeți că unii copii sunt manipulați de un părinte să respingă irațional și nejustificat celălalt părinte?”. Totuși , Sindromul Alienării Parentale se referă, nu la această manipulare, ci la o boală serioasă a copilului în care el sa ea disprețuiește sau respinge unul din părinți. Din moment ce atât Asociația Americană de Psihiatrie și Asociația Americană de Psihologie au respins în mod explicit sindromul alienarii parentale, acesta nu îndeplinește testul Frye de admisibilitate în instanță, în cele mai multe state. Avocații și martori experți ar putea argumenta în continuare că un părinte subminează relația copilului cu celălalt părinte prin acțiuni sau declarații nepotrivite. Diferențiere Înstrăinarea realistă e un fenomen diferit de ”alienarea patologică”. Primul este un refuz ușor de înțeles a unui copil de a vedea un parinte abusiv, în timp ce acesta din urmă este dăunător emoțional și nejustificat. Evoluții începând cu anul 2010 Instanțele superioare din întreaga lume recunosc acum alienarea parentală ca o formă gravă de abuz asupra copiilor cu efecte pe termen lung și rezultate grave pentru ”Child PAS”. Unele jurisdicții au introdus alienarea parentală ca infracțiune,ultimile fiind Brazilia și Mexic. Alte jurisdicții pot suspenda pensia alimentară în cazul în care are loc alienarea parentală. De Exemplu , în New York, în cazul lui Robert Coull v. Pamela Rottman, No. 2014-01516, 2015 N. Y. App. Div. LEXIS 6611 (2 septembrie 2015),în care tatăl a fost împiedicat să își vadă fiul de către mama copilului printr-un ”tipar de alienare”,pensia alimentară a fost suspendată. Unele instanțe a Statelor Unite au încercat, de asemenea, să abordeze problema prin terapie de reunificare mandatorie; dar nu există nici o lege federală sau de stat care să reglementeze alienarea parentală în prezent în S.U.A. Ca urmare a lipsei de încredere în martorii experți psihologici, multe instanțe cer acreditarea profesională și înregistrarea oricărei persoane ce invocă termenii de alienare parentală. Alte abordări Alții au discutat o abordarea diferită pentru cazurile severe care au definit un set de simptome psihologice a unui copil și au propus o explicație psihologică pentru cum aceste simptome au fost cauzate de practici parentale dăunătoare și de ce un părinte s-ar angaja în asemenea practici parentale. În această abordare , fenomenul este simplu văzut ca o combinație de problme psihologice,pe care , în parte , psihologul le înțelege și le recunoaște. Deja menționată, conform cu această formulare teoretică, ”patologia tradițional numită alienare parentală nu este o formă a unui nou sindrom …e o manifestare a unei forme bine stabilite și bine înțelease a unei patologii existente.” Simptome Copilului îi lipsește atașamentul față de un părinte. În relație cu acel părinte, copilul afișează “grandoare, dreptul, lipsa de empatie, comportament trufaș, arogant și sistem de credințe iluzoriu despre un parinte ce e inadecvat sau abuziv. Copilul se angajează în divizare ,considerând că unul din părinți este în întregime bun, în timp ce ,celălalt este în întregime rău. Exceptând simptomele de atașament și credințe iluzorii, fiecare dintre acestea este un criteriu în DSM 5, fie pentru tulburarea de personalitate narcisică sau Tulburarea de Personalitate Borderline. Narativ Fals Un părinte ce a suferit sentimente necorespunzătoare sau de abandon în copilărie pot avea acele sentimente redeclanșate de un divorț sau o despărțire. Ca răspuns, acel părinte poate reconstitui o narațiune falsă legată de propria copilărie, unde celălalt părinte al copilului simbolizează un părinte inadecvat sau abuziv, copilul simbolizează o victimă a celuilalt părinte, iar părintele ce folosește practici parentale dăunătoare simbolizând parintele bun ce încearcă să protejeze copilul. Rolul de spectator, cum ar fi prieteni, terapeuții și judecătorii, este de a confirma iluzia părintelui, care le-a fost deja parțial confirmată de către copilul care acționează ca o victimă. Cu toate acestea, în realitate, celălalt părinte nu este nici inadecvat nici abuziv; din potrivă, părintele care folosește tacticile parentale dăunătoare este abuziv. De fapt, parintele care se teme de comportament inadecvat sau abuziv este capabil să-și proiecteze temerile pe celălalt părinte , pentru că ”toți pot vedea clar”că celălalt părinte este cel respins și abandonat de catre copil și cine este ”inadecvat.” Cauze Părintele ce folosește practici parentale dăunătoare suferă de tulburare de personalitate borderline sau tulburare de personalitate narcisică, legată de o experiență a unui sentiment inadecvat sau de abandon în timpul creșterii. Acest sentiment poate fi re-declanșat de un divorț sau o despărțire făcându-i să se decompeseze în iluzii persecutorii. Acești părinți pot crede că ei nu trebuie să respecte normele de corectitudine a societății, și că ei ar putea să ” transpună imagina propriilor părinți asupra propriilor copii”, ”să-și lege excesiv copii de ei însăși”, ”să ceară controlul absolut și nelimitat asupra propriilor copii amenințând cu respingerea ”,să proiecteze propriile temeri asupra celuilalt părite , să-și abandoneze soții în favoarea propriilor copii, și să reînvie popriile traume de atașament din copilărie , după o experiență dificilă. Mecanisme Tehnicile parentale dăunătoare pot fi subtile și ”sincere”. Un părinte poate ”triangula” copilul in conflictul conjugal prin încurajarea copilului să facă inclusiv plângeri minore la adresa celuilalt părinte ca apoi să le ”valideze cu entuziasm”. Acest lucru semnalează copilului că celălalt părinte este periculos și insensibil. Această încurajare de a se plânge manipulează copilul în rolul de victimă fără ca acesta să conștientizeze, permițând părintelui să se mute în rolul de protector, forțând celălalt părinte în rolul de” inadecvat”, și nelăsând nici o urmă de ceea ce s-a întâmplat pentru trecători, care vad doar copilul acționând ca o ”victimă”. De-a lungul timpului , efectele creșterii tot mai aproape de părintele alineator pe timpul acestui proces de plângeri și crescând mai mult aparte de părintele respins ca rezultat al concentrării pe lucrurile negative despre celălalt părinte , provoacă copilului sentimentul de respingere a celulilalt părinte, ca fiind inadecvat. Un părinte poate intrveni cu minciuni , minciuni parțiale și exagerări, in special cele pe care copilul nu este în măsură să le verifice sau unde doar partea adevărată din minciună este ușor de verificat. Rezultatul de a fi încurajat să acționeze în calitate de judecător al părintelui respins , copilul se simte atunci superior față de părintele respins ,ceea ce duce la simptome de grandoare, drept,și aroganță trufașă. Acest lucru hrănește iluzia părinteleui că își protejează copilul de un părinte inadecvat. Copilul începe apoi să adopte acceaș iluzie de asemenea. Deoarece copilul și părintele fac parte din generații diferite, acesta se califică ca un „triunghi pervers„complicat mai mult de prinderea în mreje și înrăutățit deoarece un membru al „triunghiului pervers„ are o tulburare de personalitate , culminând prin dinamica de divizare a părintelui cu tulburarea de personalitate ce impune ca fostul soț să devină de asemenea și fostul părinte al copilului. În cele din urmă copilul poate fi condus să interpreteze greșit durerea ce o simte din pierderea unui părinte, ca durere ce reprezintă că părintele respins e abuziv, din moment ce o simte în principal în prezența părintelui respins. Pierderea atașamentului văzut rar pentru copil Pierderea de atașament catre părintele respins este văzut ca fiind rară, deși ar putea fi ca rezultat al unui abuz sexual, abuz fizic sau abuz de substanță parentală. Cu toate acestea, în ultimile cazuri, celelalte simptome nu ar fi prezente , de exemplu, convingerile iluzorii despre părintele respins ca fiind abuziv sau inadecvat. Tratament Succesul de a restaura atașamentul copilului față de părinte depinde în primul rând de protecția copilului de o îndrumare nocivă. Un studiu sugerează că copilul nu experimentează această protecție ca fiind traumatică. Conform unui raport , când aceste simptome sunt prezente, intervenția structurată este mai eficientă decât consilierea tradițională. Intervenția structurată presupune: – dezvoltarea gândirii critice pentru a depăși respingerea și dinamica de prindere în mreje – resetarea locului în ierarhia familiei a copilului – abordarea sistemului familial – potejarea temporară a copilului de practicile parentale proaste a părintelui ce practică prinderea în mreje. Consilierea tradițională , bazată pe alianța terapeutică,este predispusă la: – întârzieri din cauza lipsei de repere și program – sabotajul unui părite ce are interesul de a eșua – să se concentreze exclusiv pe plângerile și sentimentele copilului cu excluderea abordării sistemului familial – ineficiența unui părinte în a cere scuze pentru plângerile fabricate , exagerate sau distorsionate. Diferențiere Tipul parental daunător este diferit de Sindromul Alienării Parentale, care e un sindrom propus definit de un grup de 8 indicatori, care sunt diferiți de simptomele enumerate mai sus. Implicații În cazul în care această formulare teoretică este corectă, că în cazul în care un copil are acest set de simptome, este vorba de practici parentale dăunătoare , și dacă nu sunt propuse alte formulări teoretice pentru setul de simptome,atunci pentru un copil ce afișează aceste simptome, ea sugerează că există o problemă de protecție a copilului și ca un diagnostic relevant DSM-5 îi este aferent codul V995.51 Abuzul Psihologic al Copilului, ce invoacă datoria de a proteja.

Sursa:http://blog.arpcc.ro/

Rolul terapeutului in Sandplay Therapy

 

jucarii

In Sandplay Therapy, terapeutul insoteste pacientul de-a lungul procesului, pregatind si punand la dispozitie in interior, in psihicul sau, si in exterior, in locul de joc cu nisip, un spatiu stabil, liber de orice angoasa, un “spatiu liber si protejat”, pentru ca sa se poata produce acolo, o dizolvare psihica si o re-formare a pacientului. Printr-o remodelare exterioara continua, se stimuleaza si o remodelare interioara.
Asadar, jocul cu nisip se preteaza in mod deosebit adultilor si copiilor cu tulburari timpurii, deoarece el poate duce intr-o maniera nonverbala, jucaus-creatoare, inapoi in straturile sufletesti ascunse adanc ale primei copilarii.
Pentru programari; 0734.744444

Modulul III-“ Am si eu obiectivele mele!”

Daca si tu esti interesat ca parinte, sa optimizezi toate resursele copilului tau, pentru o dezvoltare armonioasă, ai mai jos o adresa de mail si un numar de telefon unde poti face inscrierea pentru copilul tau.
Numărul minim de participanţi: 8
Modulul III-“ Am si eu obiectivele mele!” grupa de varsta 9 ani-13 ani obiective
Locatia: B-dul I.C. Brătianu Nr. 61 Bis, Demisol Ap. D1 Constanta
Taxa pentru participare: 40 lei/atelier
Inscrieri: ateliercusuflet@gmail.com, Lidia Frunza; 0734.744444
Atelier de dezvoltare personala, este un program in cadrul caruia urmarim dezvoltarea acelor abilitati care-i construiesc pe copiii nostri, sanatosi mental si sufleteste si care ii ajuta sa constientizeze ca pot detine controlul mintii si emotiilor lor, ca pot fi fericiti, ca pot atinge succesul si implinirea. Succesul, implinirea, fericirea,sunt adevarate comori pe care cu totii le avem acolo in interiorul nostru. Ca ele sa poata creste frumos si sa iasa armonios la suprafata, trebuie sadite de timpuriu, in fiecare din noi, seminte. Haideti sa-i crestem in armonie pe copiii nostrii, sadind in fiecare dintre ei seminte ale increderii, respectului, curajului, autenticitatii, stimei de sine, recunostintei, iertarii, daruirii, bucuriei. Modulele din cadrul Atelierului de dezvoltare personala, vin să adauge copiilor, abilităţi suplimentare care să-i sprijine în atingerea succesului personal, social şi profesional. Prin metode de lucru interactive care încurajează copiii să participe activ pe parcursul atelierelor, să pună întrebări să îşi argumenteze cu încredere opiniile, să gândească liber şi să chestioneze abil şi constructiv informaţiile primite, cu ajutorul jocurilor pentru animarea grupului şi a activităţilor simbolice, prin discuţii libere, copiii pot afla de ce sunt importante obiectivele, ţelurile, visele, îşi pot analiza experienţele şi comportamentul de până acum şi pot exprima ce anume ar dori să îmbunătăţească la viaţa lor din familie, la viaţa lor socială, afectivă, la dezvoltarea abilitaţilor, sau ce anume ar dori să înveţe în plus. Ce vom face la Atelier? La sfarsitul acesta de saptamana vom lucra pe parcursul a trei module. Copilul poate participa la oricare dintre cele trei, sau chiar la toate trei.
Cu toţii ne dorim cea mai bună educaţie pentru copiii noştrii. Pe lângă regulile de comportament, bună purtare şi etichetă, luând în calcul aspecte importante ce ţin de siguranţă şi integritatea copiilor, e necesar să nu scăpăm din vedere: stabilirea obiectivelor şi găsirea soluţiilor optime pentru atingerea lor. Poate părea un subiect ce trebuie abordat la vârste mai mari, în adolescenţă, însă el trebuie implementat de la cele mai mici vârste. Copilul trebuie încurajat să-şi facă planuri şi să se ţină de ele. Copiii noştrii au obiective? Sunt ale lor, sau sunt ale noastre?

Modulul II- “Jocul emoţiilor” grupa de varsta 7 ani-10 ani

emotiiiiiDaca si tu esti interesat ca parinte, sa optimizezi toate resursele copilului tau, pentru o dezvoltare armonioasă, ai mai jos o adresa de mail si un numar de telefon unde poti face inscrierea pentru copilul tau.
Numărul minim de participanţi: 8
Locatia: B-dul I.C. Brătianu Nr. 61 Bis, Demisol Ap. D1 Constantă
Taxa pentru participare: 40 lei/atelier
Inscrieri: ateliercusuflet@gmail.com Lidia Frunza; 0734.744444
Atelier de dezvoltare personala, este un program in cadrul caruia urmarim dezvoltarea acelor abilitati care-i construiesc pe copiii nostri, sanatosi mental si sufleteste si care ii ajuta sa constientizeze ca pot detine controlul mintii si emotiilor lor, ca pot fi fericiti, ca pot atinge succesul si implinirea. Succesul, implinirea, fericirea,sunt adevarate comori pe care cu totii le avem acolo in interiorul nostru. Ca ele sa poata creste frumos si sa iasa armonios la suprafata, trebuie sadite de timpuriu, in fiecare din noi, seminte. Haideti sa-i crestem in armonie pe copiii nostrii, sadind in fiecare dintre ei seminte ale increderii, respectului, curajului, autenticitatii, stimei de sine, recunostintei, iertarii, daruirii, bucuriei. Modulele din cadrul Atelierului de dezvoltare personala, vin să adauge copiilor, abilităţi suplimentare care să-i sprijine în atingerea succesului personal, social şi profesional. Prin metode de lucru interactive care încurajează copiii să participe activ pe parcursul atelierelor, să pună întrebări să îşi argumenteze cu încredere opiniile, să gândească liber şi să chestioneze abil şi constructiv informaţiile primite, cu ajutorul jocurilor pentru animarea grupului şi a activităţilor simbolice, prin discuţii libere, copiii pot afla de ce sunt importante obiectivele, ţelurile, visele, îşi pot analiza experienţele şi comportamentul de până acum şi pot exprima ce anume ar dori să îmbunătăţească la viaţa lor din familie, la viaţa lor socială, afectivă, la dezvoltarea abilitaţilor, sau ce anume ar dori să înveţe în plus. Ce vom face la Atelier? La sfarsitul acesta de saptamana vom lucra pe parcursul a trei module. Copilul poate participa la oricare dintre cele trei, sau chiar la toate trei
Modulul II- “Jocul emoţiilor” grupa de varsta 7 ani-10 ani
Un atelier de lucru în care copiii se pot exprima aşa cum sunt ei şi unde vor învăţa să devină prieteni cu emoţiile lor. Exprimând toate aceste emoţii (încredere, compasiune, generozitate, sinceritate, bunătate, iubire, răbdare, furie, nemulţumire, frică, dezamăgire) în prezenţa unui adult capabil să le provoace şi să le accepte, copiii noştri vor învăţa pentru început să identifice emoţiile (mai întâi în exterior), să conştientizeze atunci când ei înşişi le simt şi în final să le gestioneze corect. Adică “Da, uneori sunt furios, dar furia este o emoţie pe care orice om o are din când în când şi faptul că mă înfurii nu însemna că sunt rău.” – Vom modela, pentru că dând formă unei bucăţi de lut, copilul exprima o parte din el şi o poate transforma – Vom face colaje, pentru a le provoca imaginaţia şi a-i determina să facă alegeri – Vom mişca pe muzica pentru a ne debloca emoţiile şi a ne simţi confortabil în corpul nostru. Când vor pleca acasă, copiilor le va fi mai uşor: – Să îşi exprime dorinţele şi nevoile cu mai multă uşurinţă să vă vorbească despre ceea ce simt atunci când trec printr-o situaţie dificilă – Să aibă mai multă încredere în a-şi rezolva singuri problemele să fie mulţumiţi de ei înşişi şi să aibă relaţii mai bune cu cei din jurul lor.

Modulul III “Vorbeste-mi cum inteleg!”

Modulul IIVORBESTE MII- “Vorbeste-mi cum inteleg!” grupa de varsta 10 ani-13 ani
Daca si tu esti interesat ca parinte, sa optimizezi toate resursele copilului tau, pentru o dezvoltare armonioasă, ai mai jos o adresa de mail si un numar de telefon unde poti face inscrierea pentru copilul tau.
Numărul minim de participanţi: 8
Locatia: B-dul I.C. Brătianu Nr. 61 Bis, Demisol Ap. D1 Constantă
Taxa pentru participare: 40 lei/atelier
Inscrieri: ateliercusuflet@gmail.com
Consilier de dezvoltare personala;Lidia Frunza; 0734.744444
Atelier de dezvoltare personala, este un program in cadrul caruia urmarim dezvoltarea acelor abilitati care-i construiesc pe copiii nostri, sanatosi mental si sufleteste si care ii ajuta sa constientizeze ca pot detine controlul mintii si emotiilor lor, ca pot fi fericiti, ca pot atinge succesul si implinirea. Succesul, implinirea, fericirea,sunt adevarate comori pe care cu totii le avem acolo in interiorul nostru. Ca ele sa poata creste frumos si sa iasa armonios la suprafata, trebuie sadite de timpuriu, in fiecare din noi, seminte. Haideti sa-i crestem in armonie pe copiii nostrii, sadind in fiecare dintre ei seminte ale increderii, respectului, curajului, autenticitatii, stimei de sine, recunostintei, iertarii, daruirii, bucuriei. Modulele din cadrul Atelierului de dezvoltare personala, vin să adauge copiilor, abilităţi suplimentare care să-i sprijine în atingerea succesului personal, social şi profesional. Prin metode de lucru interactive care încurajează copiii să participe activ pe parcursul atelierelor, să pună întrebări să îşi argumenteze cu încredere opiniile, să gândească liber şi să chestioneze abil şi constructiv informaţiile primite, cu ajutorul jocurilor pentru animarea grupului şi a activităţilor simbolice, prin discuţii libere, copiii pot afla de ce sunt importante obiectivele, ţelurile, visele, îşi pot analiza experienţele şi comportamentul de până acum şi pot exprima ce anume ar dori să îmbunătăţească la viaţa lor din familie, la viaţa lor socială, afectivă, la dezvoltarea abilitaţilor, sau ce anume ar dori să înveţe în plus. Ce vom face la Atelier? La sfarsitul acesta de saptamana vom lucra pe parcursul a trei module. Copilul poate participa la oricare dintre cele trei, sau chiar la toate trei.
Una dintre cele mai simple si puternice metode de a ne face intelesi, este, pur si simplu, sa vorbim pe limba celui caruia ii transmitem mesajul. Cum invatam sa facem asta inca de copii? Simplu. O sa descoperim in cadrul atelierului de lucru, cele 5 sisteme de reprezentare senzoriala pe care cu totii le avem, mai concret, cele cinci simturi cu ajutorul carora ne orientam, interpretam realitatea, comunicam si intelegem ceea ce ne comunica cei din jur. Cu totii, inclusive copiii, folosim aceste cinci simturi in fiecare zi, doar ca unul dintre ele este mai dezvoltat, este folosit mai mult decat celelalte, fiind numit sistem predominant de reprezentare. Copiii vor descoperi care din simturi le este mai dezvoltat, vor avea teme de lucru si jocuri de rol care ii vor ajuta sa invete sa comunice eficient si pe intelesul celorlalti.

“Divortul la Mediator!”, – Program de informare gratuita!

diortul 21 din 21

  Divortul la Mediator12038410_468359886684710_1088398818403993425_n

 

Căsătoriile care se termina cu un divorț, de obicei, încep un proces al destrămării, înstrăinării, sau separării emoționale cu ani înainte ca actualul divorț legal sa fie obținut.
Putem considera divorțul ca fiind o forma de trauma cu implicații speciale, mai ales pentru copii, in functie de modul de atașament al fiecăruia – securizant, anxios sau evitant, dar mai ales in functie de vârsta pe care o are copilul când trece prin experienta divorțului părinților sai.

Daca te gândești sa pui capăt unei relații din care au rezultat unul sau mai multi copii este indicat sa încerci sa te gândești de doua ori înainte de a-i spune adio partenerului.
Si daca totuși ești hotărât sa o faci, tine cont: copii pot percepe mult mai dramatic momentul unui divorț decât voi, adulții implicați in mod direct.

De ce ai nevoie de “O ora pentru tine si decizia ta”?

Cum sa alegi medierea, daca nu stii nimic despre aceasta procedura?
Cum sa-ti protejezi copilul si intimitatea vietii de cuplu, daca nu cunosti nimic despre unul din cele mai importante avantaje ale medierii, confidentialitatea?
Cum ar fi sa decizi doar tu pentru tine si pentru copilul tau?
Doar tu stii solutia potrivita pentru problema ta!
Multa vreme nu ai avut alternativa! Ai avut o singura cale! Indiferent de natura conflictului in care ai fost implicat, doar instanta a decis pentru tine! Acum ai posiblitatea sa-ti gasesti propria solutie!

E dreptul tau sa-ti gestionezi timpul si banii, e dreptul tau sa porti discutii intr-un cadru decent care sa-ti asigure confidentialitate, e dreptul tau sa alegi medierea! E calea cea mai sigura pentru ca tu sa poti obtine solutia care te va avantaja!

Ai dreptul sa fii informat, iar eu voi face asta GRATUIT pentru tine!
Eu, iti dau o ora din timpul meu,! Tu, ai o ora pentru tine si decizia ta?

Cine sunt eu?

Eu, mediatorul, persoana potrivita, specialistul care-ți da posibilitatea sa lași termenele de judecata, sălile ticsite de avocați si parti nemulțumite, discuțiile publice, in favoarea unui birou elegant cu un climat favorabil discuțiilor confidențiale.
Mai multe despre mine: http://www.mediatormediere.ro/despre-mine/.

Ce facem concret?

Ne vom intalni in cadrul cabinetului, intr-o zi stabilita in prealabil, printr-o programare. Voi fi acolo pentru tine si vei afla toate informatiile de care ai nevoie, astfel incat sa poti incheia acesta etapa din viata ta, intr-un mod decent, intr-un cadru elegant si linistit.

Ce ai de facut ca sa participi la acest program?

1.Rezerva-ti un loc printr-un e-mail trimis la adresa mediatorlidiafrunza@gmail.com
sau suna la:0734.744444.
2.Rezerva-ti o ora din viata ta, pentru tine, pentru decizia ta!

“Cumpărătorii nemulţumiţi pot suna un mediator!”

Din luna aprilie 2015 va intra în vigoare o directivă europeană care obligă consumatorii şi comercianţii să rezolve litigiile legate de achiziţiile on-line prin mediere, potrivit ziarulring.ro.

Directiva impune statelor membre să implementeze platforma de soluţionare on-line a litigiilor – SOL. Aceasta va fi o mare bază de date la nivel european unde mediatorii se pot înscrie, ei fiind cei care vor soluţiona toate disputele dintre consumatori şi comercianţi sau producători la achiziţiile on-line. În prezent, dacă ai o nemulţumire, te duci la Protecţia Consumatorilor şi faci plângere.

Din aprilie, cumpărătorii nemulţumiţi pot suna un mediator la alegere sau îl pot accesa on-line, iar mediatorii vor fi obligaţi să ia legătura cu cel reclamat şi să încerce o rezolvare amiabilă a situaţiei. Iar producătorul sau comerciantul ştie că, dacă nu va rezolva la mediator, s-ar putea duce în instanţă şi să piardă.Comisia Europeană a propus pentru România o taxă undeva între 100 şi 150 de lei pentru rezolvarea plângerilor, bani care vor ajunge la mediator. Plata o poate face consumatorul care a iniţiat procedura, dar este posibil să fie obligat şi producătorul ori comerciantul să plătească, în funcţie de cum se decide la mediere.În cazul în care recunoaşte că a greşit, producătorul sau comerciantul plăteşte această sumă părţii.

În caz că reclamaţia se dovedeşte a fi neîntemeiată, plata către mediator va fi suportată de consumator”, a declarat Mugur Mitroi, membru al Consiliului de Mediere din România.

 

Da linistea mai tare, colega!

 

E un ianuarie cu ger si inghet mai peste tot! Pe alocuri e  inghet si-n minti si-n suflete, se pare! Citesc de cateva zile, in spatiul public virtual, tot felul de opinii cu privire la  organizatii, la liderii ce ne-au reprezentat, la aportul acestora privind evolutia si implementarea cu succes a medierii, la cat au tras pe “barba” lor si cat ne-au dat noua de treaba si da, recunosc, am simtit inca o data gustul amar  al  libertatii de exprimare. Fiecare poate gandi, spune sau scrie tot ceea ce doreste. Asta inseamna ca in acelasi timp si in acelasi spatiu vor co-exista idei, opinii si credinte diverse. Stim amandoi ca parerea si opinia mea sau a ta nu vin numai din credinte si valori interioare, ci se nasc si din diverse interese si nevoi pe care le am si le ai in plan personal, economic si social. Nu e vorba doar despre ceea ce cred eu sau ce crezi tu, sau despre busola noastra morala ci si de valoarea pe care o atribuim diverselor situatii, lucruri sau oameni in functie de pozitia noastra materiala, profesionala, sociala. Am ajuns sa traim intr-un fel de vrajba ideologica, in care parerile definesc apartenentele si starnesc oamenii unii impotriva altora. M-am tot intrebat zilele acestea: mediatorule, de ce atata zgomot? N-ar fi mai bine sa discutam civilizat, sa expunem, fara invective, fara furie si atacuri personale? Si stii ce-mi vine sa strig? Da linistea mai tare, colega! Poate  ne putem asculta gandurile si-n liniste  sa ne-amintim  ce-am simtit cand am ales  profesia de mediator, cate intrebari ne-am pus si cat am cautat inlauntrul nostru  sa vedem daca intr-adevar zace acolo atata entuziasm, empatie, capacitate de a intelege si asculta, rabdare pentru  a creste si  a ne reinventa pana la urma, cat sa ne  putem lua angajamentul asta fata noi  ca profesionisti si fata de profesia asta atat de complexa, care se cheama mediere. Si daca tot e liniste, cum ar fi sa creionam  azi in cuvinte, portretul unui  mediator? Tu, te identifici cu el? Opiniile diferite, interesele contrare nu ne invalideaza ca oameni, ci sunt premisele firesti ale unei societati deschise. Dar  scenariul pe care-l zugravesc uneori generatorii de opinie, care ar trebui mai întai să cunoasca şi să  se informeze, să citeasca pe site-uri si bloguri ale organizatiilor din domeniu si  colegilor de breasla, scenariul asta e horror. Si atunci te-as intreba  politicos: cum de-ai ales sa ramai aici, mediatorule, in aceasta profesie, unde la acest moment  nu există nici un fel de transformare care sa-ti aduca beneficii, nici un suport legislativ care sa te ajute sa  aplici, mult mai facil decat o faci, tot ceea ce-ai dobandit ca profesionist, aici unde notiunile  de echipa sau proiecte sunt blamate si  unde conceptul  de „leader” nu mai are cum să îşi facă loc prin haituiala lipsita de orice  morala adusa în prim-plan, unde nu are cum să existe empatie, pentru că obişnuinţa de a potoli frustrarea cotidiană cu o duşcă de venin, scuipată apoi peste oricine, a devenit a doua natură?  E onorabil ca am ales sa ramanem, dar ar fi si mai onorabil daca in locul  cuvintelor acuzatoare si-atat de lesne aruncate, am veni cu propuneri, proiecte concrete si  idei noi pentru schimbare. Vrem sa simtim respect, pentru noi  ca mediatori si pentru profesie ? Atunci, hai sa-l dam! E simplu! Nicicand nu vom simti respectul, aprecierea, daruirea, empatia, spiritul de echipa, mai profund si mai autentic decat atunci cand le dam! Sunt mediatorul care, in urma cu aproape cinci ani, s-a contopit cu medierea.Cu entuziasmul de inceput al oricarui pionier al profesiei, impreuna cu cea mai faina echipa de oameni, de mentori, specialisti in materie, am contribuit cu  incredere si initiativa, la sustinerea schimbarilor legislative, la toate proiectele si actiunile in vederea consolidarii medierii, a profesiei de mediator. Ei, sunt colegii mei din UCMR, colegii mei din Centrul de Mediere Constanta, sunt oamenii fara de care medierea, ca profesie, ar fi ramas inca multa vreme, intr-un con de umbra. Rober Kiyosaki m-a invatat sa fac numai afacerile care-mi plac si tot Kiyosaki  m-a invatat sa nu ma concentrez asupra esecului, ci sa caut solutii. Nu vrei sa facem asta impreuna? Constientizeaza acest lucru si incearca sa- l aplici. Beneficiile sunt URIASE! Putem fi noi schimbarea!!!

 

Lidia Frunza- Mediator

Director Departament Marketing si Promovare al Asociatiei Centrul de Mediere Constanta- Membru U.C.M.R,  Certificare Internationala in Mediere- Scoala de Formare în Mediere Mugur Mitroi (F.M.M.M. Romania Training School)  în parteneriat cu Federal Mediation and Conciliation Service (F.M.C.S.), Washington DC, U.S.A., Trainer- FMMM, Practitioner  NLP- ARONLP, International Association for Neuro Linguistic Programming, “Persuation Elite”, “Speker Elite”- Andy Szekely,  initiator, coordonator, participant activ in multiple proiecte de promovare a medierii la nivel national si international, alaturi de echipa U.C.M.R.

 

 

 

 

 

Strategiile de comunicare, indicatorii de recunoastere a tiparelor comportamentale si analiza proceselor cognitive, pot creste eficienta activitatii mediatorului?

Ne  identificam oare intotdeauna cu modul in care traim, gandim, simtim si actionam? Nu ati trait niciodata sentimentul ca viata face parte dintr-un ,,soi” de  ,,programare sociala”? Avem tendinta sa ne gasim deseori scuze, sa ne ascundem in spatele profesiei, al stilului de viata, al obiceiurilor, sa spunem ca:“asta sunt eu” , cand de fapt,  suntem rezultatul unor  tipare pe care le-am adoptat, pentru a ne simti “protejati” intr-o lume  in continua schimbare, nesigura, plina de incertitudini. Rolurile cu care ne identificam, pana si personalitatea  noastra, au o natura flexibila, din fericire!

Tot ce credem noi ca suntem, nu sunt  de fapt decat  niste pattern-uri de gandire si de comportament,  pe care le-am adoptat ca fiind ale noastre,  pattern-uri care pot fi rupte, indoite, inlocuite cu altele mai bune, simplificate, imbunatatite si modificate dupa bunul plac.

Sa acceptam provocarea in toate ariile vietii, concentrandu-ne asupra procesului, eliminanad interferentele, convingerile limitative  si imbratisand atat succesul cat si esecul, toate aceste actiuni, se pot defini ca fiind parte din dezvoltarea noastra  personala.

Ne  reprogramam  tiparele de gandire, doar detasandu-ne  de ele. In momentul in care incetam sa ne mai identificam cu ele, apare starea de calm, confort si liniste interioara.

Aducerea dezvoltarii personale la nivel concret si aplicabil, in viata personala si profesionala, constientizarea necesitatii schimbarii ,,programelor mentale” ne  poate ajuta sa ne ,,scriem” povestea vietii asa cum ne dorim.

Programarea Neuro-Lingvistică (NLP), este o metodă de eficientizare a comunicării și de modelare a comportamentului, ale cărei principii se bazează pe cunostinte si informatii din domenii variate, de la psihologie clinica si psihoterapie, la lingvistica.

Termenul de “programare”, aduce in atentie ideea ca ne conducem viata dupa anumite strategii asa cum un computer utilizeaza programe pentru a ajunge la rezultatele dorite. Procesele psihice, actiunile si experientele subiective nu se desfasoara haotic, la intamplare, ci pe baza unor anumite programe in urma experientelor de viata traite pana in acele momente. Aceste programe pot fi modificate prin actualizarea “software-ului mental” pe care-l detinem.

Termenul de “neuro” se refera la modul in care functioneaza creierul si sistemul nervos, la caile mentale ale celor cinci simturi: vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv si gustativ. Mintea si corpul reprezinta parti ale aceluiasi sistem, astfel incat “neurologia NLP” analizeaza atat procesele cognitive (gandirii) cat si corespondentul lor in plan somatic, fiziologia.

Termenul de “lingvistica” se refera la modalitatile multiple prin care comunicam cu ceilalti si cu noi insine. NLP analizeaza si perfectioneaza comunicarea prin valorificarea celor trei canale: verbal, paraverbal si nonverbal.

Comunicarea nonverbala insoteste comunicarea verbala.Limbajul nonverbal este permanent utilizat in construirea sincronizarii cu ceilalti, limbaj ce reflecta sistemele noastre de convingeri si valori.

Cunoasterea modalitatilor nonverbale de comunicare, inclusiv a celor care scapa controlului voluntar, este o parte importanta a eficientei noastre in relatiile cu ceilalti.Comunicare nonverbala ocupa un loc important (prioritar) in randul celor care constientizeaza importanta ei in relatiile interumane. Intelegand si aplicand tehnici de comunicare nonverbala (limbajul trupului) putem stapani emotii si gesturi care tradeaza anumite sentimente si emotii, fiind o arma importanta de crestere a eficientei si atingere a obiectivelor.

Daca esti mediator si daca in practica ta, ai simtit macar o singura data nevoia de a-ti intelege  ,,clientul” dincolo de comportamentul lui,  vino si tu cu noi si pe parcursul a doua zile, vom descoperi impreuna cateva din secretele  programarii neuro-lingvistice, vom face exercitii practice si jocuri de rol, vom incerca sa privim lucrurile dintr-o alta perspectiva.

Inscrierile pentru curs se pot face la numarul de telefon: 073.744.444, sau la adresa de email; mediatorlidiafrunza@gmail.com.

Cordial,  Mediator Lidia Frunza.

 

 

GALATI 22 NOV- 23 NOV 2014 CURS DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ CONTINUĂ A MEDIATORILOR: ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,,16 puncte de pregatire profesionala.

20141123_14403720141123_23131820141123_231304

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Asa a fost la Galati!                                                                                                                                                                                                                                                       O grupa de  mediatori implicati, curiosi, deschisi spre a afla lucruri noi, despre ei si despre ceilalti, dedicati profesiei de mediator! Felicitari dragilor, va sunt recunoscatoare pentru implicare!

 

20141123_231819-1

1689944_324181007769266_5305626014804783188_n

 

Lidia Frunza- Formator in cadrul Școlii de Formare in Mediere Mugur Mitroi, organizează in lunile octombrie- noiembrie, decembrie 2014, curs de pregatire profesionala continua a mediatorilor: ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,,

Cursul este avizat de Consiliul de Mediere, prin Hotararea 93/23.08.2014, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, are o durată de 16 ore iar participanţilor li se acorda 16 puncte de pregătire profesională.
Cursul poate fi sustinut in orice oras din tara si se organizează în limita a minim 16 participanţi, ordinea de înscriere fiind ordinea transmiterii solicitarii de înscriere.

Pretul cursului este de 500 lei.
(se achită un avans de 50% la data înscrierii, iar diferenta de 50% se achita cu doua zile inainte de ziua inceperii cursului).
Înscrierile se fac pe adresa de mail: mediatorlidiafrunza@gmail.com sau la telefon 0734.744444..
Noi, oamenii, suntem proiectati genetic pentru evolutie permanenta. Transformarea o putem face in noi, sau o putem calauzi in ceilalti daca este autosustenabila si tinem seama de: libertatea de a alege a fiecaruia, responsabilitatea personala de a face, conservarea sau cresterea resurselor noastre si ale celorlalti pentru a reusi.
Si pentru ca modelarea excelentei umane poate aduce transformari reale in orice profesie, mi-am propus sa abordez transformarea, in cadrul proiectului meu de suflet ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,, prin intermediul (NLP) – Programarea Neuro-Lingvistica, stiinta si arta eficientei personale.
Va invit, ca pe parcursul a doua zile sa discutam impreuna in cadrul ,, ATELIERULUI DE DEZVOLTARE PERSONALA,, despre schimbare, resurse, succes, evolutie, libertate, sa lucram si sa experimentam cum sa devenim autentici si sa cream canale de incredere si empatie cu ajutorul inteligentei nonverbale, sa aflam despre indicatorii minciunii si semnalele nonverbale ale corpului.
I.Obiectivele generale ale cursului
Programarea Neuro-Lingvistică (NLP), este o metodă de eficientizare a comunicării și de modelare a comportamentului, ale cărei principii se bazează pe cunostinte si informatii din domenii variate, de la psihologie clinica si psihoterapie, la lingvistica.
Comunicarea nonverbala insoteste comunicarea verbala.Limbajul nonverbal este permanent utilizat in construirea sincronizarii cu ceilalti, limbaj ce reflecta sistemele noastre de convingeri si valori. Cunoasterea modalitatilor nonverbale de comunicare, inclusiv a celor care scapa controlului voluntar, este o parte importanta a eficientei noastre in relatiile cu ceilalti.Comunicare nonverbala ocupa un loc important (prioritar) in randul celor care constientizeaza importanta ei in relatiile interumane. Intelegand si aplicand tehnici de comunicare nonverbala (limbajul trupului) putem stapani emotii si gesturi care tradeaza anumite sentimente si emotii, fiind o arma importanta de crestere a eficientei si atingere a obiectivelor.
Obiectivul principal al cursului, ,,Atelier de dezvoltare personal,,, este acela de a obtine schimbari interioare rapide si durabile in randul profesionistilor, prin aplicarea unor tehnici psihologice, de a oferi oamenilor libertatea interioara, sa se dezvolte si sa se realizeze pe deplin, in domeniile unde isi desfasoara profesia si la toate nivelurile.
II. Beneficiile directe, competente si abilitati dobandite de participantii la curs.
Identificarea elementelor esentiale in NLP, pentru a induce transformari atat in activitatea zilnica cat si in lucrul cu clientii. Vor intelege de ce actiunile , spun mai mult decat cuvintele. Semnalele nonverbale pe care ne putem baza, ce spun ele in realitate despre noi si despre cei cu care lucram. Vor putea cunoaste si interpreta atat propriile emotii cat si emotiile partilor. Vor identifica elementele care ne-ar putea ,,trada,, in relatia cu partile si cat vor afla de importanta este folosirea eficienta a gesturilor, mimicii si a posturii in comunicarea nonverbala. Vor dobandi abilitatea sa creeze un canal empatic de comunicare, folosind inteligenta nonverbala. Vor intelege cum sa-si maximizeze reusita in profesie, evaluand fiecare experienta de lucru si fiecare persoana cu care interactioneaza.
III. Structura de prezentare al cursului
Cursul este organizat in patru module, sub forma de activitati teoretico-practice interactive, instruirea in plan teoretic prin predare fiind corelata cu punerea in practica imediata a informatiilor acumulate. Cursul a fost gandit sa fie o experienta de invatare intr-un context de grup, informativ, instructiv si distractiv in egala masura. Include o serie de demonstratii si exercitii practice pentru insusirea nemijlocita a competentelor caracteristice domeniului NLP si a limbajului nonverbal. Un program interactiv ; implicarea cursantilor nu este doar incurajata ci devine parte integranta din procesul invatarii. Iesirea din zona de confort intr-un mediu uneori provocator, va oferi participantilor solicitarea necesara pentru crestere si dezvoltare pe multiple planuri.
Programa de pregatire:
Durata: 16 ore (100%)
Nr. ore teorie: 12 ore (75%)
Nr. ore practica: 4 ore (25%)

PITESTI 01 NOV- 02 NOV 2014 CURS DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ CONTINUĂ A MEDIATORILOR: ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,,16 puncte de pregatire profesionala.

10406793_873417086010818_8991979628743228279_n 10420143_873416766010850_2456506593884007056_n 10624750_873416849344175_8208023219579911661_n 10701930_873416929344167_6566478131284514587_n 10801787_873416729344187_7000539145408468992_n
Lidia Frunza- Formator in cadrul Școlii de Formare in Mediere Mugur Mitroi, organizează in lunile octombrie- noiembrie, decembrie 2014, curs de pregatire profesionala continua a mediatorilor: ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,,
Cursul este avizat de Consiliul de Mediere, prin Hotararea 93/23.08.2014, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, are o durată de 16 ore iar participanţilor li se acorda 16 puncte de pregătire profesională.
Cursul poate fi sustinut in orice oras din tara si se organizează în limita a minim 16 participanţi, ordinea de înscriere fiind ordinea transmiterii solicitarii de înscriere.

Pretul cursului este de 500 lei.
(se achită un avans de 50% la data înscrierii, iar diferenta de 50% se achita cu doua zile inainte de ziua inceperii cursului).
Înscrierile se fac pe adresa de mail: mediatorlidiafrunza@gmail.com sau la telefon 0734.744444..
Noi, oamenii, suntem proiectati genetic pentru evolutie permanenta. Transformarea o putem face in noi, sau o putem calauzi in ceilalti daca este autosustenabila si tinem seama de: libertatea de a alege a fiecaruia, responsabilitatea personala de a face, conservarea sau cresterea resurselor noastre si ale celorlalti pentru a reusi.
Si pentru ca modelarea excelentei umane poate aduce transformari reale in orice profesie, mi-am propus sa abordez transformarea, in cadrul proiectului meu de suflet ,,ATELIER DE DEZVOLTARE PERSONALA,, prin intermediul (NLP) – Programarea Neuro-Lingvistica, stiinta si arta eficientei personale.
Va invit, ca pe parcursul a doua zile sa discutam impreuna in cadrul ,, ATELIERULUI DE DEZVOLTARE PERSONALA,, despre schimbare, resurse, succes, evolutie, libertate, sa lucram si sa experimentam cum sa devenim autentici si sa cream canale de incredere si empatie cu ajutorul inteligentei nonverbale, sa aflam despre indicatorii minciunii si semnalele nonverbale ale corpului.
I.Obiectivele generale ale cursului
Programarea Neuro-Lingvistică (NLP), este o metodă de eficientizare a comunicării și de modelare a comportamentului, ale cărei principii se bazează pe cunostinte si informatii din domenii variate, de la psihologie clinica si psihoterapie, la lingvistica.
Comunicarea nonverbala insoteste comunicarea verbala.Limbajul nonverbal este permanent utilizat in construirea sincronizarii cu ceilalti, limbaj ce reflecta sistemele noastre de convingeri si valori. Cunoasterea modalitatilor nonverbale de comunicare, inclusiv a celor care scapa controlului voluntar, este o parte importanta a eficientei noastre in relatiile cu ceilalti.Comunicare nonverbala ocupa un loc important (prioritar) in randul celor care constientizeaza importanta ei in relatiile interumane. Intelegand si aplicand tehnici de comunicare nonverbala (limbajul trupului) putem stapani emotii si gesturi care tradeaza anumite sentimente si emotii, fiind o arma importanta de crestere a eficientei si atingere a obiectivelor.
Obiectivul principal al cursului, ,,Atelier de dezvoltare personal,,, este acela de a obtine schimbari interioare rapide si durabile in randul profesionistilor, prin aplicarea unor tehnici psihologice, de a oferi oamenilor libertatea interioara, sa se dezvolte si sa se realizeze pe deplin, in domeniile unde isi desfasoara profesia si la toate nivelurile.
II. Beneficiile directe, competente si abilitati dobandite de participantii la curs.
Identificarea elementelor esentiale in NLP, pentru a induce transformari atat in activitatea zilnica cat si in lucrul cu clientii. Vor intelege de ce actiunile , spun mai mult decat cuvintele. Semnalele nonverbale pe care ne putem baza, ce spun ele in realitate despre noi si despre cei cu care lucram. Vor putea cunoaste si interpreta atat propriile emotii cat si emotiile partilor. Vor identifica elementele care ne-ar putea ,,trada,, in relatia cu partile si cat vor afla de importanta este folosirea eficienta a gesturilor, mimicii si a posturii in comunicarea nonverbala. Vor dobandi abilitatea sa creeze un canal empatic de comunicare, folosind inteligenta nonverbala. Vor intelege cum sa-si maximizeze reusita in profesie, evaluand fiecare experienta de lucru si fiecare persoana cu care interactioneaza.
III. Structura de prezentare al cursului
Cursul este organizat in patru module, sub forma de activitati teoretico-practice interactive, instruirea in plan teoretic prin predare fiind corelata cu punerea in practica imediata a informatiilor acumulate. Cursul a fost gandit sa fie o experienta de invatare intr-un context de grup, informativ, instructiv si distractiv in egala masura. Include o serie de demonstratii si exercitii practice pentru insusirea nemijlocita a competentelor caracteristice domeniului NLP si a limbajului nonverbal. Un program interactiv ; implicarea cursantilor nu este doar incurajata ci devine parte integranta din procesul invatarii. Iesirea din zona de confort intr-un mediu uneori provocator, va oferi participantilor solicitarea necesara pentru crestere si dezvoltare pe multiple planuri.
Programa de pregatire:
Durata: 16 ore (100%)
Nr. ore teorie: 12 ore (75%)
Nr. ore practica: 4 ore (25%)

Congresul al VIII-lea al Uniunii Centrelor de Mediere din Romania – „Medierea, brand de tara” Uniunea Centrelor de Mediere din Romania

CONGRES UCMRCongresul al VIII-lea al Uniunii Centrelor de Mediere din Romania – „Medierea, brand de tara” Uniunea Centrelor de Mediere din Romania

In cadrul sedintei Congresului al VIII-lea al U.C.M.R si a Biroului Executiv ale U.C.M.R., desfasurate in data de 24.05.2014, incepand cu ora 09:30, in Bucuresti, au fost discutate si aprobate urmatoarele:

Prima parte a intrunirii a fost dedicata dezbaterii “Medierea, brand de tara”, discutia desfasurandu-se intr-un panel mixt mediatori – invitati. Moderatorul panelului a fost dl. Ioan-Luca Vlad, mediator U.C.M.R., avocat, presedintele Curtii de Arbitraj S.T.A.R.S. si Consilier Privat onorific al Familiei Regale a Romaniei.  Acesta a discutat cu: Alexandra Mihailescu (Vice President Industries & Technologies, BDR ASSOCIATES); Madalina Vintu (Managing Consultant – Arthur Hunt Consulting); Radu Magdin (CEO Smartlink Communications); Bogdan Ficeac (analist, sociolog); alaturi de colegii nostri mediatori Cosmin Stanciu, Teodora Serbanescu si Mugur Mitroi (STARS), Rodica Cociu-Anghel (Centrul de Mediere Ploiesti), Ana Maria Tuluc (Asociatia Mediatorilor Transilvania), Victoria Graur si Violeta Pop (Camera Mediatorilor Cluj).

Situata la deschiderea Congresului Uniunii Centrelor de Mediere din Romania, aceasta dezbatere a cautat sa afle unde se afla medierea in acest moment si care sunt perspectivele ei de expansiune, ca activitate utila social, in viitor. Invitatii au expus viziunea lor asupra medierii si rolului social al acesteia, pe marginea intrebarii-cheie “Poate medierea sa fie un brand pentru Romania?”.

Membrii panel-ului au abordat problema pacii sociale din perspectiva medierii; a utilitatii medierii pentru publicul larg; a cunoasterii si intelegerii conceptului de mediere; si a receptivitatii publicului fata de aceasta metoda consensuala de solutionare a disputelor. Din perspectiva imaginii publice, au discutat despre perceptii, brandingul individual si al profesiei de mediator, relatia cu mass-media si cu publicul larg; beneficiile unei strategii de comunicare. Planul politic a finalizat pozitionarea medierii in contextul actual, concluzionand ca medierea din Romania este, in prezent, un raspuns la problemele societatii, mediatorii fiind incurajati sa valorifice contextul curent.

Momente deosebite au fost prilejuite de ceremonia de decernare a certificatelor training-ului avansat sustinut pentru mediatorii romani de catre F.M.C.S. Washington D.C., S.U.A; cursul s-a adresat acelor mediatori care vad medierea ca o vocatie de viata si care inteleg necesitatea obtinerii de noi competente si a unui nivel inalt de pregatire, in vederea stabilirii la un standard elitist, devenind un reper certificat de calitate.

Prezentarea si aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Director, Biroului Executiv si Presedintelui UCMR pentru anul 2013; aprobarea descarcarii de gestiune a Consiliului Director, Biroului Executiv si Presedintelui  U.C.M.R. pentru exercitiul financiar al anului 2014; aprobarea proiectului BVC pentru exercitiul financiar 2014;

Aprobarea propunerii presedintelui U.C.M.R.  ca in anul 2014 sa continue sa nu se incaseze cotizatii de la asociatiile-membri ai federatiei; in schimb, asociatiile si federatia sa incerce sa mobilizeze mediatorii-membri sa finanteze, incepand cu anul 2015, prin redirectionarea a 2% din impozitul pe profit pentru sprijinirea activitatilor de promovare desfasurate.

Adoptarea rezolutiei U.C.M.R. privind demararea procedurii de initiativa legislativa a cetatenilor si a campaniei de strangere de semnaturi (cf. prev. legii nr. 189/1999) pentru propunerea modificarii legii medierii nr. 192/2006 in sensul introducerii in legea medierii a prevederii exprese privind modul de organizare a corpului profesional al mediatorilor si infiintarea unor organisme ale corpului profesional la nivelul fiecarui judet. Grupul de lucru coordonator al acestei initiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Valentin Trifescu, Carmen Stoleru. Termen definitivare proiect propunere: 30.06.2014.

Adoptarea rezolutiei U.C.M.R. privind inceperea procedurii de initiativa legislativa a cetatenilor  si a campaniei de strangere de semnaturi (cf. prev. legii nr. 189/1999) pentru propunerea legii anti-monopol care sa ofere posibilitatea deschiderii domeniilor exclusiviste pentru societatea civila, in scopul incurajarii concurentei ca element de eficientizare si crestere a calitatii in domeniile respective. Grupul de lucru coordonator al acestei initiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Marinela Popa, Rodica Cociu-Anghel.

Excluderea urmatorilor membri: Asociatia Centrul de Mediere Muntenia – Ploiesti, Asociatia Centrul de Mediere Alba, Asociatia Mediatorilor Bucovina – Suceava, Asociatia Camera Mediatorilor din Romania – Iasi , pentru motivul indicat in art. 5.4 pct. 1 si 2 din Statutul UCMR actualizat, respectiv:

ART.5.4 Calitatea de asociat inceteaza prin:

  • retragere, la cerere, cu respectarea disp. art. 37 din OG 26/2000 
  • excludere in urmatoarele situatii:
  • daca  prin activitatea proprie produce federatiei prejudicii morale sau materiale
  • daca se angajeaza in activitati ce contravin Statutului si hotararilor Congresului, Consiliului  Director si Biroului Executiv” (…)

In consecinta, Consiliul Director al U.C.M.R. va fi alcatuit din:

  1.  Lucian Enache – Asociatia Centrul de Mediere Constanta
  2. Anda Pausan – Asociatia Centrul de Mediere Ploiesti
  3. Valentin Trifescu – Asociatia Centrul de Mediere Neamt
  4. Madalina Calcan – Asociatia mediatorilor STARS – Social Training and Antreprenorial Research Society
  5. Marina Ioana Alexandru – Asociatia Centrul Mediatorilor Baia-Mare
  6. Ana Calin – Asociatia de Mediatori Profesionisti pentru Solutionarea Amiabila a Conflictelor – Galati
  7. Aurora Cirlig – Asociatia Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest – Cluj-Napoca
  8. Stef Nicolae Stefan – Asociatia Centrul de Mediere Salaj
  9. Dan Dumitru Popescu – Asociatia Centrul Regional de Mediere Muntenia Sud – Alexandria
  10. Camelia Gagu – Asociatia Centrul Mediatorilor Profesionisti Bucuresti
  11. Crina Felicia Bondici – Asociatia Profesionala de Mediere Pro Pact – Oradea
  12. Anamaria Tuluc – Asociatia Profesionala a Mediatorilor Transilvania – Sibiu
  13. Gabriela Ichim – Asociatia Centrul de Mediere Bacau
  14. Marinela Popa – Asociatia Centrul de Mediere Botosani
  15. Marin Padeanu – Asociatia Centrul de Mediere Craiova
  16. Valentina Popescu – Asociatia Centrul de Mediere Calarasi
  17. Dorin Valeriu Badulescu – Asociatia Centrul de Mediere Buzau
  18. Laurentiu Dumbrava – Asociatia Centrul de Mediere Alfa – Galati
  19. Victoria Graur – Asociatia Camera Mediatorilor Cluj

Printre obiectivele U.C.M.R. se afla continuarea preocuparilor pentru activitatile care sa consolideze statutul stabil al profesiei de mediator in societatea romaneasca ca o functie sociala esentiala, precum si continuarea dezvoltarii colaborarilor international cu organisme si organizatii din domeniul ADR din Europa si din S.U.A., astfel incat federatia sa ramana un standard de calitate, performanta si profesionalism in domeniul medierii.

Mugur Bogdan Mitroi
PRESEDINTE

 

Curs avansat pentru mediatorii romani al FMCS Washington DC-FMMM Romania, Bucuresti 21-23 mai 2014

Curs avansat pentru mediatorii romani al FMCS Washington DC-FMMM Romania, Bucuresti 21-23 mai 20143 CURS2 CURS1 CURS

21-23 MAI 2014 – UN NOU CURS SUSȚINUT ÎN BUCUREȘTI DE F.M.C.S. WASHINGTON D.C., U.S.A. TEHNICI AVANSATE ÎN MEDIERE PENTRU MEDIATORII PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Eveniment organizat de Școala de Formare în Mediere Mugur Mitroi (F.M.M.M. Romania Training School) în perioada 21.05.2014 – 23.05.2014 în parteneriat cu Federal Mediation and Conciliation Service (F.M.C.S.), Washington DC, U.S.A.
Federal Mediation and Conciliation Service (F.M.C.S.) este agenția independentă specializată a Guvernului SUA înființată în 1947 în vederea soluționării conflictelor prin metode alternative (A.D.R.).

F.M.M.M. Romania Training School s-a afirmat de la data fondării ca un reper elitist de calitate și competența în domeniul cursurilor de formare a mediatorilor profesioniști, precum și al cursurilor de management al conflictelor.

Formatorii au fost: Eileen B. Hoffman, Linda Lazarus, Mugur Bogdan Mitroi și Mihai Iulian Munteanu.

Cursul s-a adresat mediatorilor cu experiență care doresc perfecționarea superioară a tehnicilor în mediere, precum și certificarea internațională a competențelor acordată de Federal Mediation and Conciliation Service U.S.A.

Aplicând metode de training bazate exclusiv pe experiența practică internațională a formatoarelor americane și furnizând abordări teoretice comparative între sistemele de mediere existente, acest curs a fost destinat profesioniștilor mediatori care văd medierea ca o vocație de viață și care înțeleg necesitatea obținerii de noi competențe și a unui nivel înalt de pregătire, în vederea stabilirii la un standard elitist, devenind un reper certificat de calitate.

Evenimentul se înscrie în campania de promovare a profesionismului și profesioniștilor medierii din România – organizată de F.M.M.M. Romania Training School și susținută de Uniunea Centrelor de Mediere din România, propunându-și unificarea practicilor și tehnicilor în mediere, cunoașterea și alinierea la standardele internaționale în mediere.

Cursul s-a desfășurat în București, numărul de locuri fiind limitat la 20 de participanți. Pentru participarea la curs s-au acordat 24 de puncte pregătire profesională continuă.

Cursul s-a desfășurat în limba engleză și s-a asigurat traducere simultană.
Detalii suplimentare pe site-ul www.fmmm.ro și la adresa de e-mail office@fmmm.ro.

Eveniment susținut de:

Parteneri:

Uniunea Centrelor de Mediere din România Social Training and Antreprenorial Research Society
www.ucmro.ro www.starseu.eu

PROIECTUL U.C.M.R. DE MODIFICARE A LEGII 192/2006, LEGEA DE ORGANIZARE A PROFESIEI DE MEDIATOR

Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator

PREAMBUL

În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificaţii:
a) CPJM = Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor
b) UCPMR = Uniunea Corpului Profesional al Mediatorilor din România

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.
(2) Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze comunicarea dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Art. 2
(1) Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice, își pot soluționa conflictele de orice natură prin procedura medierii, chiar și după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată.
(2) Judecătorul, procurorul, notarul, executorul judecătoresc, consilierul juridic și avocatul, recomandă părților, respectiv părții pe care o reprezintă, soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.
(3) În toate litigiile ce au ca obiect domeniile prevăzute de art. 90, încercarea soluționării acestora prin mediere reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunilor la instanțele competente, părțile fiind asistate în mod obligatoriu de avocați sau consilieri juridici. În aceste situații sunt aplicabile prevederile art. 35 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public extrajudiciar.
(4) Dovada încercării și/sau a parcurgerii procedurii de mediere se face printr-un proces verbal eliberat de mediatorul căruia partea, respectiv părțile, i s-au adresat, potrivit prevederilor art. 71 din prezenta lege.
(5) În toate cazurile prevăzute de art. 90, dacă partea chemată la încercarea soluționării prin mediere nu răspunde în mod express invitației sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru încercarea soluționării prin mediere în termen de 15 zile calendaristice de la comunicare, aceasta este obligată, la cererea părții interesate, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea conflictului de către instanța competentă, chiar dacă a obținut o sentință favorabilă. În aceste situații sunt aplicabile și prevederile art. 16 alin. 2 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.
(6) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
(8) În orice convenţie ce priveşte drepturi asupra cărora părţile pot dispune, acestea pot introduce o clauză de mediere, a cărei validitate este independentă de validitatea contractului din care face parte.
(9) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor.

Art. 3
Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

Art. 4
(1) Medierea reprezintă o activitate de interes public.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor ajunge părţile.

Art. 5
(1) Medierea poate avea loc între două sau mai multe părţi.
(2) Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul.
(3) Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori.

Art. 6
Organele judiciare şi arbitrale, altele decât cele prevăzute de art.2, alin. 2, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale, informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le recomanda să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.

CAPITOLUL II – Profesia de mediator: dobândirea, suspendarea si încetarea calitaţii de mediator

Art. 7
(1) Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are capacitate deplină de exerciţiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor şi a promovat examenul de intrare în profesie, în condiţiile legii si ale standardului de formare a mediatorilor;
g) a fost acceptat ca mediator stagiar de către un mediator definitiv;
h) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.
(2) La începutul exercitării profesiei, mediatorul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de mediator stagiar.
(3) Mediatorul definitiv care are sub îndrumare un mediator stagiar are obligaţia de a coordona activitatea acestuia pe toata perioada stagiului.
(4) Mediatorul stagiar participă la cursuri autorizate de pregătire profesională în vederea extinderii şi aprofundării noţiunilor teoretice şi practice dobândite în cadrul cursului de bază pentru formarea mediatorilor.
(5) După efectuarea stagiului, mediatorul stagiar, susţine un examen de definitivare în profesie, în condiţiile legii si ale standardului de formare a mediatorilor.
(6) Pentru a putea susţine examenul de definitivare, mediatorul stagiar trebuie să prezinte:
a) copie după autorizaţia de mediator obţinută în condiţiile alin.1;
b) dovada efectuării cursurilor de pregatire profesională conform alin.4, in cuantum de minim 10 ore pe an;
c) dovada efectuării unui numar minim de 20 de medieri.
d) adeverinţa emisă de CPJM in raza căruia are sediul profesional principal, din care să rezulte că are drept de exercitare a profesiei;
e) dovada taxei de examinare;
f) în situaţia în care condiţiile de la punctele a,b, c, d şi e ale prezentului alineat nu sunt îndeplinite, stagiul de pregătire se poate prelungi cu cel mult încă un an de zile.
(7) Mediatorul stagiar trebuie să sustină examenul de definitivare în profesie în termen de un an de zile de la încheierea stagiului obligatoriu cu durata de doi ani, respectiv cu durata de trei ani, în cazul prelungirii. În caz contrar, dreptul de exercitare al profesiei de mediator se suspendă până la indeplinirea condiţiilor legale mai sus mentionate.
(8) Calitatea de mediator definitiv se dobândeşte în baza unui examen semestrial organizat de UCPMR in condiţiile legii, ale statutului profesiei de mediator şi ale standardului de formare a mediatorilor.

Art. 8
(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 sunt autorizate ca mediatori de către CPJM în a cărui rază teritorială işi au declarat sediul profesional, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum este stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare al UCPMR
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către CPJM, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, CPJM ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, ori într-un stat terţ, dupa caz.
(5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:
a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de mediere evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin hotararile si deciziile UCPMR
(6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de provenienţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a CPJM cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.
(7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)-(6).
(8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.
(9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către CPMJ în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.
(10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii

Art. 9
(1) Autorizaţia se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege şi de hotararile si deciziile UCPMR
(2) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(3) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, CPJM comunică persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
(4) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10
(1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare.
(2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor sunt autorizate de către UCPMR, cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.
(3) Structura cursului de formare profesională este întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor.
(4) CPJM emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

Art. 11
Furnizorii de formare care desfăşoară, conform art. 10, programe de formare profesională a mediatorilor, se înscriu de către UCPMR pe o listă care este pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia.

Art. 12
(1) UCPMR are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către UCPMR.
(2) Retragerea autorizaţiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la art. 11

Art. 13
(1) Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul Judetean al Mediatorilor întocmit de CPJM.
(2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:
a) numele şi prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) furnizorul de formare;
d) data autorizării ca mediator;
e) data dobândirii calitătii de mediator definitiv
f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
g) existenţa unei cauze de suspendare.
(3) CPJM are obligaţia să actualizeze lunar Tabloul Judetean al Mediatorilor şi să îl pună la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum si pe pagina de internet a acestuia.
(4) CPJM transmite, după fiecare actualizare, Tabloul Judetean al Mediatorilor către UCPMR.
(5) UCPMR întocmeşte şi actualizează, ori de cate ori este necesar. Tabloul National al Mediatorilor, pe care îl publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) UCPMR pune la dispoziţia celor interesaţi Tabloul National al Mediatorilor, la sediul său si pe pagina sa de internet, la instanţele judecătoreşti, la autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei.
(7) Profesia de mediator se exercită numai de către persoana care a dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile prezentei legi.
(8) Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile prezentei legi, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 14
Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale

Art. 15
(1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:
a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 3 zile, CPJM, în legătură cu această incompatibilitate;
b) la cerere, făcută în scris de către mediator;
c) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 66 alin. (1) lit. c).
(2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.

Art. 16
Calitatea de mediator încetează:
a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
b) prin deces;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), d) şi e);
d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 66 alin. (1) lit. d);
e) în cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune care aduce atingere prestigiului profesiei sau s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate

Art. 17
(1) Suspendarea, precum şi încetarea calităţii de mediator, se dispun sau se constată de către CPJM sau UCPMR, după caz, in conditiile prevazute de art. 65 si urm. din prezenta lege
(2) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază atât din Tabloul judetean al Mediatorilor, cât si din Tabloul National al Mediatorilor

Art. 18
În ceea ce priveşte procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România

CAPITOLUL III – Organizarea profesiei de mediator
Sectiunea 1: Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor (CPJM)

Art. 19
(1) Profesia de mediator este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege si statutul profesiei de mediator.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de mediator se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.

Art. 20
(1) CPJM este constituit din toţi mediatorii care au sediul profesional principal înregistrat în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti.
(2) Sediul CPJM este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(3) CPJM din fiecare judet, respectiv din municipiul Bucuresti, se individualizează prin denumirea “Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor”, la care se adaugă numele judeţului din care face parte, respectiv al municipiului Bucureşti.
(4) CPJM are personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii.
(5) Contribuţia mediatorilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul director al CPJM. Contributia mediatorilor stagiari este in cuantum de 50% din contributia mediatorilor definitivi.
(6) Cuantumul contribuţiei este stabilit prin decizia consiliului director al CPJM în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărarile Congresului mediatorilor. Decizia consiliului director al CPJM este adusă la cunoşţinţa mediatorilor înscrişi in Tabloul Judeţean al Mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare, prin publicare pe site-ul propriu si prin orice alt mijloc de comunicare.
(7) Patrimoniul CPJM poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei de mediator.

Art. 21
(1) Organele de conducere ale CPJM sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul director;
c) preşedintele.
(2) În cadrul CPJM îşi desfăşoară activitatea si funcţionează:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplină;
c) aparatul tehnic-administrativ
(3) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.
(4) Pot fi aleşi în funcţiile de preşedinte, membri ai consiliului director, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de disciplină ale CPJM acei mediatori care au vechime neîntreruptă în profesie de minim 5 ani şi au drept de exercitare a profesiei, adică sunt înscrişi în Tabloul Judeţean al Mediatorilor şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitare a profesiei.

Art. 22
(1) Adunarea generala a CPJM poate fi, în condiţiile legii, ordinară si extraordinară.
(2) Adunarea generală este formată din toţi mediatorii cu drept de exercitare a profesiei, adică înscrişi în Tabloul Judeţean al Mediatorilor şi care nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei.
(3) Adunarea generală are următoarele competenţe:
a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în CPJM, în limitele legii şi ale statutului profesiei de mediator;
b) alege şi revocă preşedintele CPJM, membrii consiliului director şi înlocuitorii membrilor consiliului director, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină;
c) alege delegaţii CPJM si cate un supleant pentru fiecare delegat in congresul mediatorilor potrivit normei de reprezentare stabilite de prezenta lege si statutul profesiei de mediator;
d) face propuneri catre congresul mediatorilor pentru alegerea membrilor comisiei centrale de cenzori si ai comisiei centrale de disciplina;
e) aproba angajarea patrimoniului CPJM in activitati producatoare de venituri;
f) aprobă proiectul de buget al CPJM propus de consiliul director al CPJM;
g) analizeaza, aproba si dă descărcare consiliului director al CPJM cu privire la activitatea şi gestiunea sa;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege si de statutul profesiei de mediator.

Art. 23
(1) Adunarea generală ordinară a CPJM se întruneşte anual, iar data la care are loc se stabileste de catre consiliul director al CPJM in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Convocarea se face de catre consiliul director al CPJM, prin afişare pe site-ul propriu si la sediul sau din judet, prin posta electronica şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
(3) Adunarea generală extraordinară a CPJM poate fi convocată de consiliul director sau de comisia de cenzori ale CPJM.
(4) La cererea a minim o treime din totalul membrilor CPJM, consiliul director al CPJM este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării trebuie efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
(5) Şedinţa adunării generale a CPJM este condusă de Presedintele CPJM împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis dintre cei prezenţi, dintre care unul este desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a Presedintelui ori a membrilor consiliului director al CPMJ, niciunul dintre aceştia nu poate face parte din prezidiu, iar şedinţa este condusă de cel mai în vârstă membru prezent care nu si-a depus candidatura pentru o functie electiva.

Art. 24
(1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea unei majoritati simple a mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei, adica a celor inscrisi in Tabloul Judetean al Mediatorilor si care nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei.
(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale a CPJM, de faţă cu cei prezenţi, stabileste printr-un proces-verbal o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Secretariatul de sedinta al adunarii generale a CPMJ are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixata pentru a doua convocare.
(3) Cea de-a doua adunare generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită indiferent de numarul mediatorilor prezenti.
(4) Hotararile adunarii generale a CPJM se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, conform prezentei legi.
(5) Participarea la adunarea generală a CPJM se face personal. Mediatorul membru al CPJM nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt mediator.

Art. 25
(1) Adunarea generala a CPJM adopta hotarari care sunt obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti membrii CPJM.
(2) De asemenea, adunarea generala a CPJM poate adopta rezolutii si motiuni.
(3) La cererea a minim doua treimi din numarul total al membrilor CPJM, hotararile adunarii generale a CPJM pot fi atacate la urmatoarea adunare generala.

Art. 26
(1) Consiliul director al CPJM este un organ colegial format din 5 până la 15 consilieri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Presedintele CPJM este inclus în acest număr. Membrii Consiliului CPJM pot fi alesi pentru maxim 2 mandate.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor CPJM, dupa cum urmeaza:
a) 5 consilieri pentru CPJM cu mai putin de 50 de mediatori;
b) 7 consilieri pentru CPJM cu un numar de mediatori cuprins intre 51 si 100;
c) 9 consilieri pentru CJM cu un numar de mediatori cuprins intre 101 si 200;
d) 11 consilieri pentru CPJM cu un numar de mediatori cuprins intre 201 si 500;
e) 13 consilieri pentru CPJM cu un numar de mediatori cuprins intre 501 si 1.000;
f) 15 consilieri pentru CPJM cu peste 1.001 de mediatori
(3) Fiecare consilier coordoneaza unul sau mai multe departamente de activitate ale CPJM
(4) Adunarea generala a CPJM hotaraste alegerea unor consilieri inlocuitori. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii inlocuitori completeaza Consiliul Director al CPJM in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.

Art. 27
(1) Consiliul Director al CPJM se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.
(2) Presedintele CPJM este si presedintele consiliului director al CPJM.
(3) Şedinţele Consiliului Director al CPJM se desfăşoară în prezenţa a cel puţin jumatate plus unul dintre consilieri şi sunt publice. Orice membru al CPJM cu drept de exercitare a profesiei isi poate manifesta dorinta de a participa la sedintele consiliului director al CPJM, in baza unei cereri adresate consiliului director al CPJM.
(4) Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale si se semneaza de catre toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre mediatorii interesati si de organele CPJM
(5) Consiliul director al CPJM are următoarele atribuţii:
a) este organul reprezentativ si executiv al CPJM;
b) adoptă hotărâri si decizii pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei de mediator, ale hotararilor adunarii generale a CPJM si ale UCPMR; toate hotararile si deciziile consiliului director al CPJM se publica pe site-ul propriu al CPJM in termen de maxim 3 lucratoare de la emitere;
c) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale a CPJM şi administrează patrimoniul CPJM ;
d) intocmeste si prezintă anual adunării generale a CPJM, spre aprobare, raportul de activitate al consiliului director al CPJM, precum si raportul de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului CPJM;
e) organizeaza activitati de promovare a profesiei de mediator la nivelul CPJM;
f) organizeaza examenul de primire in profesia de mediator si de dobandire a statutului profesional de mediator definitiv, in conditiile legii si ale statutului profesiei de mediator; face propuneri catre consiliul UCPMR pentru desemnarea comisiilor teritoriale necesare pentru sustinerea examenului de intrare si definitivare in profesia de mediator;
g) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei de mediator;
h) întocmeşte, modifică şi dă publicităţii lunar Tabloul Judetean al Mediatorilor membri ai CPJM şi îl comunică celor în drept;
i) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării exercitarii profesiei de mediator;
j) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de mediator; organizează şi ţine evidenţa acestora;
k) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de statutul profesiei de mediator;
l) rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor proprii adoptate, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
m) sesizează comisia de disciplină a CPJM cu judecarea abaterilor disciplinare ale mediatorilor;
n) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor mediatorul care nu achită taxele prevăzute de lege şi de statutul profesiei de mediator timp de 3 luni de la incheierea anului pentru care datora aceste taxe, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei. La cerere, mediatorul debitor, poate solicita conducerii CPJM o esalonare a platilor.
o) numeste, revoca si exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor aparatului tehnico-administrativ al CPJM; organizeaza serviciile consiliului director al CPJM si angajeaza personalul;
p) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic judetean al CPJM;
q) organizeaza si editeaza publicatiile CPJM;
r) acceptă donaţiile şi legatele făcute in favoarea CPJM ;
s) rezolva orice probleme de interes pentru profesia de mediator intre sesiunile adunarii generale a CPJM, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a adunarii generale;
t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de statutul profesiei de mediator sau hotărâte de conducerea UCPMR si date in competenta sa.
(6) Hotararile si deciziile consiliului director al CPJM au caracter obligatoriu pentru mediatorii din cadrul CPJM si pot fi atacate, de catre cei interesati, cu plangere la Cosiliul Director al CPJM, in termen de 15 zile de la publicare. Persoanele nemultumite de solutionarea plangerii se pot adresa Consiliului UCPMR in termen de 15 de zile de la comunicarea solutiei.

Art. 28
(1) Presedintele CPJM are urmatoarele atributii:
a) reprezinta CPJM in raporturile acestuia cu organele, organizatiile si institutiile statului, cu orice persoana fizica şi/sau juridica din ţară şi din străinătate;
b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele CPJM cu autorizarea consiliului director al CPJM;
c) convoacă şi conduce şedinţele consiliului director al CPJM ;
d) ordonanţează cheltuielile CPJM ;
e) semneaza actele consiliului director al CPJM;
f) ia măsuri privind organizarea si functionarea CPJM care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului director ale CPJM;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de statutul profesiei de mediator, de consiliul director al CPJM si de conducerea UCPMR şi date în competenţa sa.
(2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către Vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.
(3) Dacă Presedintele si Vicepresedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul Director al CPJM poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile Presedintelui.

Art. 29
(1) Membrii Consiliului Director al CPJM si/sau inlocuitorii acestora pot fi revocati în totalitate sau în parte în cazul în care se constată incalcarea atributiilor legale si/sau neîndeplinirea cu rea-credinta a obiectivelor stabilite de adunarea generala.
(2) Presedintele CPJM poate fi revocat în cazul în care se constată incalcarea atributiilor legale si/sau neîndeplinirea cu rea-credinta a obiectivelor stabilite de adunarea generala.
(3) Revocarea Presedintelui, a membrilor Consiliului director al CPJM si/sau a inlocuitorilor acestora, se poate face numai la cererea a minim o treime din numărul total al mediatorilor cu drept de exercitare a profesiei din raza CPJM.
(4) In termen de 30 de zile de la primirea cererii de revocare, consiliul director al CPJM convoaca adunarea generala a CPJM conform prevederilor art. 23 alin. 4 si 5 si a art. 24 din prezenta lege. In convocatorul adunarii generale avand pe ordinea de zi cererea de revocare se precizeaza motivele care impun convocarea, respectiv faptele care impun revocarea, şi se ataşeaza listele cu semnăturile olografe, în original, ale solicitanţilor.
(5) In situatia in care consiliul director al CPJM nu convoaca adunarea generala in termenul de 30 de zile de la primirea cererii de revocare, initiatorii cererii au obligatia de a convoca adunarea cu respectarea prevederilor art. 23 alin. 4 si 5 si a art. 24.

Art. 30
(1) Comisia de cenzori a CPJM este formata din 3 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Membrii comisiei de cenzori a CPJM pot fi alesi pentru maxim 2 mandate. Calitatea de membru al comisiei de cenzori a CPJM este incompatibila cu calitatea de membru al consiliului director al CPJM si al comisiei de disciplina a CPJM.
(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.

Art. 31
(1) Comisia de disciplina a CPJM este formata din 3 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Membrii comisiei de disciplina a CPJM pot fi alesi pentru maxim 2 mandate. Calitatea de membru al comisiei de disciplina a CPJM este incompatibila cu calitatea de membru al consiliului director al CPJM si al comisiei de cenzori a CPJM.
(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.

Art. 32
Aparatul tehnic-administrativ constituit in cadrul CPJM este format din personal angajat prin contracte individuale de munca si este organizat, funcţioneaza si are atribuţiile stabilite potrivit prezentei legi, statutului profesiei de mediator si hotararilor Consiliului Director al CPJM.

Art. 33
CPJM îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:
a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;
c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
e) alte sume rezultate din activitati producatoare de venituri ale CPJM, stabilite prin statutul profesiei de mediator.

Sectiunea 2: Uniunea Corpurilor Profesionale ale Mediatorilor din Romania (UCPMR)

Art. 34
(1) UCPMR are in subordine toate CPMJ din România şi are sediul în municipiul Bucureşti.
(2) UCPMR este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.
(3) Bugetul UCPMR se formează din contribuţia CPJM în cota procentuala stabilita de Congresul mediatorilor. Patrimoniul UCPMR poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
(4) CPMJ se constituie şi funcţionează numai în cadrul UCPMR, fiind membru de drept al acesteia, potrivit prezentei legi şi statutului profesiei de mediator.

Art. 35
(1) Organele de conducere ale UCPMR sunt:
a) Congresul mediatorilor;
b) Consiliul UCPMR;
c) preşedintele UCPMR .
(2) În cadrul UCPMR se constituie şi funcţionează:
a) Comisia centrală de cenzori;
b) Comisia centrală de disciplină;
c) Aparatul tehnic-administrativ.
(3) Organizarea si funcţionarea UCPMR, precum şi atribuţiile organelor de conducere ale acesteia sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.
(4) Pot fi alesi in functiile de presedinte, membri ai consiliului, ai comisiei centrale de cenzori si ai comisiei centrale de disciplina ale UCPMR acei mediatori care au vechime neintrerupta in profesie de minim 5 ani si au drept de exercitare a profesiei, adica sunt înscrişi în Tabloul Judetean al Mediatorilor si care nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei

Art. 36
(1) Congresul mediatorilor este organul suprem de conducere a profesiei de mediator.
(2) Congresul mediatorilor adopta hotarari care sunt obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti mediatorii.
(3) De asemenea, congresul mediatorilor poate adopta rezolutii si motiuni.
(4) Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către UCPMR.
(5) Congresul mediatorilor este constituit din delegaţi ai fiecărui CPJM potrivit normei de reprezentare stabilite de prezenta lege si de statutul profesiei, precum şi din membrii consiliului UCPMR. Numarul de delegati ai fiecarui CPJM se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) un delegat pentru CPJM care au pana la 200 de mediatori ;
b) 2 delegati pentru CPJM care au intre 201 si 400 de mediatori;
c) 3 delegati pentru CPJM care au intre 401 si 600 de mediatori ;
d) in cazul in care numarul de mediatori membri ai unui CPJM este mai mare de 600, se adauga cate un delegat pentru fiecare transa de pana la 200 de mediatori.
(6) Mediatorii care isi depun cadidatura pentru functii de conducere ale UCPMR nu pot fi alesi delegati sau supleanti in congresul mediatorilor.
(7) Delegatii supleanti inlocuiesc delegatii CPJM numai in situatia incapacitatii sau imposibilitatii de prezentare a unui delegat.
(8) Congresul mediatorilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea consiliului UCPMR.
(9) Congresul extraordinar al mediatorilor se convoaca de catre presedintele UCPMR ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul CPJM.

Art. 37
(1) Convocarea congresului se face cu cel puţin 45 de zile înainte de data stabilită, prin publicarea pe site-ul propriu al UCPMR, prin posta electronica, prin înştiinţarea în scris a CPJM şi prin publicare într-un ziar de larga circulatie. Convocarea trebuie sa cuprinde luna, ziua, ora si locul desfasurarii Congresului mediatorilor, precum si ordinea de zi a acestuia.
(2) CPJM sunt obligate să îşi aleagă si sa comunice Consiliului UCPMR delegaţii cu cel puţin 7 zile înainte de congres.
(3) Congresul este legal constituit în prezenţa a minim două treimi din numărul membrilor săi. Congresul isi alege prezidiul de sedinta si secretariatul de sedinta dintre membrii prezenti.
(4) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul congresului, de faţă cu cei prezenţi, printr-un proces-verbal, stabileşte o nouă data pentru congres în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Secretariatul de sedinta al congresului mediatorilor are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixata pentru a doua convocare.
(5) Cel de-al doilea congres convocat în condiţiile alin. (4) este legal constituit indiferent de numarul membrilor prezenti.
(6) Hotararile Congresului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, conform prezentei legi.
(7) Participarea la congresul mediatorilor se face personal. Un membru al Congresului nu poate mandata exercitarea dreptului sau de vot catre un alt mediator.

Art. 38
Congresul mediatorilor are următoarele atribuţii:
a) analizeaza, aproba si da descarcare consiliului UCPMR pentru activitatea si gestiunea sa;
b) aprobă proiectul bugetului anual al UCPMR propus de consiliul UCPMR şi execuţia bugetară anuală a acestuia;
c) stabileşte cota de contribuţie a CPJM la formarea bugetului UCPMR;
d) alege şi revocă preşedintele UCPMR, membrii consiliului UCPMR si inlocuitorii membrilor consiliului;
e) alege si revoca membrii comisiei centrale de cenzori si ai comisiei centrale de disciplina;
f) adoptă şi modifică statutul profesiei de mediator, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
g) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei de mediator, în limitele legii şi ale statutului profesiei de mediator
h) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de mediator;
i) adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre CPMJ, la perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
j) aproba angajarea patrimoniului UCPMR in activitati producatoare de venituri;
k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege si de statutul profesiei de mediator.

Art. 39
(1) Lucrarile congresului mediatorilor sunt conduse de catre presedintele consiliului UCPMR impreuna cu un prezidiu format din alti 8 membri ai Congresului, alesi dintre cei prezenti prin vot deschis. În caz de alegere sau de revocare a presedintelui ori a membrilor consiliului UCPMR, niciunul dintre aceştia nu poate face parte din prezidiu, iar şedinţa este condusă de cel mai în vârstă membru prezent care nu si-a depus candidatura pentru o functie electiva.
(2) Congresul mediatorilor alege un secretariat compus din 3 membri ai congresului dintre cei prezenti, care redacteaza procesul-verbal.
(3) Hotararile, rezolutiile si motiunile se adopta prin vot deschis.
(4) Alegerea organelor de conducere ale UCPMR se face prin vot secret.

Art. 40
Alegerea organelor de conducere ale UCPMR are loc cu respectarea cumulativa a urmatoarelor reguli:
(1) Prin hotararea Consiliului UCPMR de convocare a congresului mediatorilor, se numesc prin tragere la sorti, dintre mediatorii cu drept de exercitare a profesiei, 5 membri ai comisei de validare a candidaturilor si 7 membri ai comisiei de solutionare a contestatiilor. Regulamentul de functionare a acestor comisii se publica prin aceeasi hotarare.
(2) Candidaturile se inregistreaza in termen de maxim 15 zile de la publicarea convocatorului congresului.
(3) Validarea candidaturilor se face de catre comisia de validare a candidaturilor in termen de maxim 5 zile lucratoare de la expirarea perioadei de depunere a candidaturilor. Lista candidaturilor validate este publicata pe site-ul propriu al UCPMR in termen de maxim 24 de ore de la incheierea lucrarilor comisiei.
(4) Decizia de respingere a unei candidaturi poate fi atacata in termen de 3 zile lucratoare de la publicarea listei candidaturilor validate si este solutionata de comisia de solutionare a contestatiilor in termen de maxim 3 zile lucratoare de la sesizare. Lista contestatiilor admise este publicata pe site-ul propriu al UCPMR in termen de maxim 24 de ore de la incheierea lucrarilor comisiei.
(5) In termen de maxim 24 de ore de la incheiera lucrarilor comisiei de solutionare a contestatiilor, Consiliul UCPMR publica pe site-ul propriu lista finala a candidaturilor validate.
(6) Prezidiul Congresului mediatorilor indeplineste atributiile de supraveghere a procedurii de vot si validare a rezultatului alegerilor.
(7) Membrii comisiei de validare a candidaturilor, ai comisiei de solutionare a contestatiilor, ai prezidiului congresului si secretariatului de sedinta nu pot fi alesi dintre candidatii la organele de conducere ale UCPMR.

Art. 41
(1) Consiliul UCPMR este un organ colegial format din 9 membri. Presedintele UCPMR este inclus în acest număr. Inlocuitorii membrilor Consiliului UCPMR sunt in numar de 9.
(2) Mandatul de membru al Consiliului UCPMR este de 4 ani. Membrii Consiliului UCPMR pot fi alesi pentru maxim 2 mandate.
(3) In caz de incetare a mandatului unuia din membrii consiliului UCPMR, inlocuitorii completeaza Consiliul Director al UCPMR in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.
(4) Locurile vacantate pe durata unui mandat al Consiliului UCPMR sunt completate la proximul congres al mediatorilor.
(5) Consiliul UCPMR se întruneşte lunar la convocarea preşedintelui UCPMR. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.
(6) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului UCPMR sau în situaţii excepţionale, preşedintele UCPMR convoaca Consiliul UCPMR în şedinţă extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(7) Consiliul UCPMR lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(8) La cererea a cel putin doua treimi din numarul total al CPJM, hotararile Consiliului UCPMR pot fi atacate la Congresul mediatorilor, in prima sa sedinta.

Art. 42
(1) Consiliul UCPMR are următoarele atribuţii:
a) este organul reprezentativ si executiv al UCPMR , cu activitate permanentă şi de legătură cu CPJM din România şi asigură activitatea permanentă a UCPMR ;
b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului mediatorilor şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către CPJM adoptând decizii si dispozitii corespunzătoare;
c) rezolvă orice probleme de interes pentru profesia de mediator între sesiunile Congresului mediatorilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului mediatorilor;
d) numeste, revoca si exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor aparatului tehnico-administrativ al UCPMR ; organizează serviciile Consiliului UCPMR şi angajează personalul;
e) adoptă hotărâri în toate problemele privind standardul de formare, pregătirea şi perfecţionarea profesională a mediatorilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre CPMJ.
f) organizeaza examenul de primire in profesia de mediator si de dobandire a statutului profesional de mediator definitiv, in conditiile prezentei legi si cu respectarea prevederilor statutului profesiei de mediator; aprobă propunerile CPJM de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea examenului de intrare şi definitivare în profesia de mediator;
g) întocmeşte, modifică şi dă publicităţii lunar tabloul national al mediatorilor membri ai UCPMR şi îl comunică celor în drept;
h) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al UCPMR ;
i) organizează şi editează publicaţiile UCPMR şi sprijină publicaţiile CPJM;
j) întocmeşte proiectul de buget al UCPMR şi îl supune spre aprobare Congresului mediatorilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului UCPMR ;
k) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului UCPMR şi le supune spre aprobare Congresului mediatorilor;
l) stăruie pentru realizarea bugetului UCPMR şi executarea de către CPJM a hotărârilor adoptate de Congresul mediatorilor şi de Consiliul UCPMR;
m) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie date de către CPJM , la cererea persoanelor interesate, pe care le mentine sau le anuleaza dupa caz;
n) anulează hotărârile CPJM pentru cauze de nelegalitate; rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile CPJM, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
o) acordă si retrage titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al UCPMR ;
p) sprijina prin implicare directa activitatea de promovare a profesiei de mediator;
q) acceptă donaţiile şi legatele făcute in favoarea UCPMR ;
r) acordă sprijin şi ajutor CPJM în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;
s) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii si prevederilor din statutul profesiei de mediator.
(2) Preşedintele UCPMR este şi preşedintele Consiliului UCPMR.
(3) In desfasurarea activitatii sale, Consiliul UCPMR emite hotarari, decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei, pe care le publica pe site-ul propriu in termen de 3 zile lucratoare de la emitere. Hotararile, deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate de catre cei interesat cu plangere la Consiliul UCPMR, in termen de 15 zile de la publicare. Persoanele nemultumite de solutionarea plangerii se pot adresa instantei competente in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei.

Art. 43
(1) Preşedintele UCPMR are următoarele atribuţii:
a) reprezintă UCPMR în relaţiile acestuia cu organele, organizatiile si institutiile statului, cu orice persoana fizica şi/sau juridica din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele UCPMR, cu autorizarea Consiliului UCPMR ;
c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului UCPMR;
d) ordonanţează cheltuielile UCPMR ;
e) semnează actele Consiliului UCPMR ;
f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi CPJM, precum şi relaţiile dintre CPJM;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de statutul profesiei de mediator, de hotararile consiliului UCPMR si de congresul mediatorilor care sunt date in competenta sa.
(2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către Vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.
(3) Dacă Presedintele si Vicepresedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul UCPMR poate delega un alt membru pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile Presedintelui.

Art. 44
(1) Membrii consiliului UCPMR si/sau inlocuitorii acestora pot fi revocati în totalitate sau în parte în cazul în care se constată incalcarea atributiilor legale si/sau neîndeplinirea cu rea-credinta a obiectivelor stabilite de congresul mediatorilor.
(2) Presedintele UCPMR poate fi revocat în cazul în care se constată incalcarea atributiilor legale si/sau neîndeplinirea cu rea-credinta a obiectivelor stabilite de congresul mediatorilor.
(3) Revocarea Presedintelui, a membrilor Consiliului UCPMR si/sau a inlocuitorilor acestora se poate face numai la cererea a cel putin unei treimi din numărul total al CPJM.
(4) In termen de 30 de zile de la primirea cererii de revocare, Consiliul UCPMR convoaca congresul mediatorilor conform prevederilor art. 36 din prezenta lege. In convocatorul congresului mediatorilor ce are pe ordinea de zi cererea de revocare se vor preciza motivele care impun convocarea, respectiv faptele care impun revocarea, şi se vor ataşa listele cu semnăturile olografe, în original, ale solicitanţilor.
(5) In situatia in care consiliul UCPMR nu convoaca congresul mediatorilor in termenul de 30 de zile de la primirea cererii de revocare, initiatorii cererii au obligatia de a convoca congresul cu respectarea prevederilor art. 36 din prezenta lege.

Art. 45
(1) Comisia centrala de cenzori a UCPMR este formata din 5 membri alesi pe o perioada de 4 ani. Membrii comisiei centrale de cenzori a UCPMR pot fi alesi pentru maxim 2 mandate. Fiecare CPJM are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de cenzori. Calitatea de membru al comisiei centrale de cenzori a UCPMR este incompatibila cu calitatea de membru al consiliului UCPMR si al comisiei centrale de disciplina a UCPMR.
(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.

Art. 46
(1) Comisia centrala de disciplina a UCPMR este formata din 5 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Membrii comisiei centrale de disciplina a UCPMR pot fi alesi pentru maxim 2 mandate. Fiecare CPJM are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de disciplina. Calitatea de membru al comisiei centrale de disciplina a UCPMR este incompatibila cu calitatea de membru al consiliului UCPMR si al comisiei centrale de cenzori a UCPMR.
(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit prezentei legi si statutului profesiei de mediator.

Art. 47
Aparatul tehnic-administrativ constituit in cadrul UCPMR este format din personal angajat prin contracte individuale de munca si este organizat, funcţioneaza si are atribuţiile stabilite potrivit prezentei legi, statutului profesiei de mediator si hotararilor Consiliului UCPMR.

Art. 48
UCPMR îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:
a) cota de contribuţie a CPJM la formarea bugetului UCPMR;
b) taxe provenite din organizarea examenelor de intrare in profesie si de dobandire a calitatii de mediator definitiv;
c) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;
d) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
e) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
f) alte sume rezultate din activitati producatoare de venituri ale UCPMR, stabilite prin statutul profesiei de mediator.

CAPITOLUL IV – Formele de exercitare a profesiei de mediator

Art. 49
(1) Mediatorii îşi pot desfãşura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.
(2) Un mediator poate desfãşura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.
(3) In cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator se pot angaja traducãtori, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activitãţii de mediere, în condiţiile legislatiei muncii.
(4) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt urmãtoarele:
a) societate civilã profesionalã de mediatori, prescurtat SCPM;
b) birou de mediator, prescurtat BM;
c) birouri de mediatori asociate, prescurtat BMA ;
d) angajat cu contract de muncã în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la lit. a), b) si c) sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condiţiile prevãzute de legislatia muncii;
(5) În toate cazurile, contractul de mediere menţioneazã distinct numele mediatorului ales de pãrţi, indiferent de forma de exercitare a profesiei, şi conţine clauze distincte cu privire la drepturile şi obligaţiile mediatorului faţã de pãrţi.
(6) Organizarea si funcţionarea formelor de exercitare a profesiei de mediator sunt stabilite in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei de mediator.
(7) Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala, in baza unui “Acord de conlucrare” – document care se inregistreaza la CPJM. Regulile privind publicitatea profesionala se aplica in mod corespunzator.
(8) Formele de exercitare a profesiei de mediator se pot individualiza printr-o denumire specifica ce cuprinde si numele mediatorului, respectiv a cel putin unuia dintre mediatorii titulari ai formei de exercitare a profesiei, urmata de sintagma SCPJM sau BM etc., in functie de situatie.

Art. 50
(1) Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Legea nr. 192/2006, cu modificările si completările ulterioare.
(2) Mediatorul este obligat sã înştiinţeze în scris CPJM cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul Judetean al Mediatorilor, precum şi modificãri ale codului de înregistrare fiscalã sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificãri, sub sancţiunea radierii din Tabloul Judetean al Mediatorilor.
(3) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul îşi poate desfãşura activitatea începând cu data înscrierii în Tabloul Judetean al Mediatorilor şi cu emiterea autorizaţiei de cãtre CPJM.
(4) În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul autorizat este obligat să ţină arhivă şi registre proprii, precum şi o evidenţă financiar-contabilă.

Art. 51
Mediatorii se pot constitui în asociaţii profesionale locale şi naţionale infiintate in temeiul OG nr. 26/2000 actualizata, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.

CAPITOLUL V – Drepturile si obligatiile mediatorului
Sectiunea 1: Drepturile mediatorului

Art. 52
Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de statutul profesiei de mediator si de Hotararile Congresului UCPMR.

Art. 53
(1) Mediatorul are dreptul, pentru activitatea depusa, la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul partilor.
(2) Onorariul trebuie să fie stabilit in functie de natura, complexitatea şi obiectul conflictului.
(3) In cazurile in care partea/partile, in conditiile prevazute de prevederile O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, solicita instantei de judecata acordarea ajutorului public judiciar si face/fac dovada ca anterior începerii procesului, a/au parcurs procedura de mediere a litigiului sau solicita medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfăţişare, beneficiază şi de restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu.
(4) Ajutorul acordat poate fi si de natura extrajudiciara in conditiile prevazute de O.G. nr. 51/2008. Modul de plata si nivelul onorariului mediatorului pentru activitatea depusa se stabilesc prin protocol incheiat intre Ministerul Finantelor Publice si UCPMR.

Art. 54
(1) Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în prezenta lege.
(2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator.

Art. 55
(1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.
(2) Percheziţia sediului profesional al mediatorului poate fi dispusă numai de judecător şi se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Sectiunea 2: Obligatiile mediatorului

Art. 56
(1) Mediatorul are obligaţia să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.
(2) Mediatorul trebuie să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor.

Art. 57
(1) Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligenţele pentru a facilita comunicarea partilor, identificarea nevoilor si intereselor acestora, astfel incat părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil.
(2) Mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.

Art. 58
Mediatorul are obligaţia să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2.

Art. 59
Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale

Art. 60
(1) Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispoziţiilor art. 59, cererilor formulate de autorităţile judiciare.
(2) Mediatorul este obligat să comunice CPJM orice modificare a condiţiilor, care face necesară actualizarea menţiunilor prevăzute la art. 13 alin. (2)

Art. 61
Mediatorul are obligaţia de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de UCPMR

Art. 62
Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere

Art. 63
Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii

Art. 64
(1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii:
a) are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a tuturor părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate si
b) mediatorul accepta in mod expres calitatea de martor. Mediatorul poate refuza calitatea de martor, chiar daca partile si-au exprimat acordul.
(2) Calitatea de martor are întâietate faţă de aceea de mediator, cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz.
(3) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă

Sectiunea 3: Raspunderea mediatorului

Art. 65
Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:
a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;
b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;
c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.

Art. 66
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:
a) observaţie scrisă;
b) amendă de la 500 lei (RON) la 2000 lei (RON);
c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;
d) încetarea calităţii de mediator.
(2) Limitele amenzii prevăzute la alin. (1) lit. b) se pot modifica de către Consiliul UCPMR.

Art. 67
(1) Orice persoană interesată poate sesiza Comisia de disciplina a CPJM, în scris şi sub semnătură, în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 65.
(2) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării de către comisia de disciplină a CPMJ. Pentru motive temeinice, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile. Invitarea partilor în vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să îşi formuleze apărarea. În caz de neprezentare a acestuia personal sau prin reprezentant, se încheie un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit.
(3) Dupa efectuarea cercetarii prevazute la alin. 2, comisia de disciplina a CPJM pronunta o hotarare de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare.

Art. 68
(1) Decizia comisiei de disciplina a CPJM poate fi contestata la comisia centrala de disciplina a UCPMR de catre partea interesata.
(2) Cercetarea contestatiei se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării de către comisia centrala de disciplină a UCPMR. Pentru motive temeinice, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile. Invitarea partilor în vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să îşi formuleze apărarea. În caz de neprezentare a acestuia personal sau prin reprezentant, se încheie un proces-verbal semnat de membrii comisiei centrale din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit.
(3) Dupa efectuarea cercetarii prevazute la alin. 2, comisia centrala disciplina a UCPMR va emite o decizie.

Art. 69
(1) Decizia comisiei centrale a UCPMR poate fi atacată de catre partea interesata la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.
(2) Acţiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea deciziei atacate.
(3) Decizia de aplicare a amenzii prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. b), rămasă definitivă potrivit legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.

Art. 70
Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale

CAPITOLUL VI – Procedura de mediere
Sectiunea 1: Procedura prealabila incheierii contractului de mediere

Art. 71
(1) Procedura de mediere poate fi initiata fie in comun de catre toate partile aflate in conflict, fie individual de catre una dintre ele. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, adreseaza celeilalte părţi invitaţia scrisă in vederea acceptării/neacceptarii procedurii de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului. Partea solicitantă trebuie sa furnizeze mediatorului datele necesare contactării celeilalte părţi.
(2) În cazul imposibilităţii de prezentare a vreuneia dintre părţile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o nouă dată în vederea acceptării medierii. În cazul acceptării medierii, părţile în dispută şi mediatorul semneaza contractul de mediere.
(3) În procesele şi cererile în materie civilă şi comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părţile pot încerca soluţionarea litigiului prin mediere.
(4) Dacă una dintre părţi refuză în scris, în mod explicit, medierea ori nu răspunde invitaţiei menţionate la alin. (1) ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată.
(5) Mediatorul poate face şi alte demersuri legale pe care le consideră necesare pentru invitarea părţilor la mediere, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 72
(1) Este interzisă desfăşurarea şedinţelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.
(2) Contractul de mediere se încheie între mediator, pe de o parte, şi părţile aflate în conflict, pe de altă parte.

Sectiunea 2: Contractul de mediere

Art. 73
Contractul de mediere trebuie să cuprindă, sub sancţiunea anulării, următoarele clauze:
a) identitatea părţilor aflate în conflict sau, după caz, a reprezentanţilor lor;
b) menţionarea tipului sau a obiectului conflictului;
c) declaraţia părţilor că au fost informate de către mediator cu privire la mediere, efectele acesteia şi regulile aplicabile;
d) obligaţia mediatorului de a păstra confidenţialitatea şi decizia părţilor privind păstrarea confidenţialităţii, după caz;
e) angajamentul părţilor aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) obligaţia părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul părţilor, precum şi modalităţile de avansare şi de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renunţare la mediere sau de eşuare a procedurii, precum şi proporţia care va fi suportată de către părţi, ţinându-se cont, dacă este cazul, de situaţia lor socială. Dacă nu s-a convenit altfel, aceste sume se suporta de către părţi în mod egal;
g) înţelegerea părţilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea.
h) numărul de exemplare în care este redactat acordul în cazul în care acesta este în forma scrisă, corespunzător numărului părţilor semnatare ale contractului de mediere;
i) obligaţia părţilor de a semna procesul-verbal întocmit de către mediator, indiferent de modul în care se incheie medierea.

Art. 74
(1) În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condiţiile legii.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice.
(3) Dacă, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor şi cu acordul acestora, se incheie o anexă la contractul de mediere

Art. 75
(1) Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Acesta se semnează de către părţile aflate în conflict şi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare originale câţi semnatari sunt.
(2) Părţile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condiţiile legii, pentru a încheia contractul de mediere.

Art. 76
Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligaţia părţilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului

Art. 77
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data semnării contractului de mediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege.

Sectiunea 3: Desfasurarea medierii

Art. 78
(1) Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea de către mediator a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere.
(2) Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv nevoilor si intereselor legitime, precum şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.
(3) Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.

Art. 79
(1) Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict.
(2) Mediatorul utilizează tehnologiile moderne de comunicare in cazul procedurii de mediere, inclusiv mediul online

Art. 80
(1) Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat, consilier juridic sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 90, carora li se aplica prevederile art. 2, alin. 3
(2) În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii, pe baza unei procuri speciale.

Art. 81
Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 80 şi la art. 83 alin. 1, precum şi de către mediator, au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul atrage atenţia persoanelor care participă la mediere în condiţiile art. 80 asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le poate solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

Art. 82
(1) Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, iar contractul de mediere poate fi denuntat.
(2) Mediatorul are dreptul să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor art. 84, care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere

Art. 83
(1) În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv.
(2) Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul trebuie sa evidentieze doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.

Sectiunea 4: Inchiderea procedurii de mediere

Art. 84
(1) Procedura de mediere se închide, după caz:
a) prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;
b) prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;
c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.
(2) În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei judecătoreşti sau arbitrale competente.

Art. 85
(1) La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 84 alin. (1), mediatorul intocmeste un proces-verbal care se semnează de către părţi, impreuna sau separat, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.
(2) Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se redacteaza un acord scris, care trebuie sa cuprinda toate clauzele consimţite de acestea. De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul convin altfel. Acordul de mediere se semnează de către părţi, impreuna sau separat, personal sau prin reprezentant. Părţile primesc câte un exemplar original al acordului.
(3) Acordul părților nu trebuie să cuprindă prevederi contrare legii și ordinii publice. În condițiile în care legea impune îndeplinirea unor condiții de fond și de formă, legalitatea acordului de mediere trebuie verificată și atestată, fie de avocații părților, în situația în care acestea au fost asistate pe parcursul procedurii de mediere, fie de un alt avocat ales de mediator cu acordul partilor.
(4) Acordul de mediere are caracter obligatoriu pentru părti.
(5) In caz de neexecutare de bunavoie a obligațiilor, respectiv a clauzelor stabilite prin acordul de mediere atestat de către avocat(i), partea interesată poate să solicite executorului judecătoresc îndeplinirea tuturor formalităților în vederea punerii în executare a acordului de mediere.
(6) Înţelegerea părţilor poate să cuprindă, în condiţiile legii, termene şi condiţii exprese de îndeplinire a obligațiilor reciproce.
(7) În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere atestat de avocat(i) trebuie prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru ca aceștia, în baza acordul de mediere, să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească după caz, în temeiul procedurilor legale. Dispozitiile alin. (8) se aplică în mod corespunzator și în cazul acordurilor de mediere încheiate între părți cu privire la constituirea, modificarea sau stingerea oricarui drept real imobiliar.

Art. 86
(1) Părţile pot solicita notarului public autentificarea, în condiţiile legii şi cu respectarea procedurilor legale, a înţelegerii lor.
(2) Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(3) Actul întocmit de notarul public conform alin. (1), prin care se autentifică înţelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.
(4) În cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată solicita înscrierea acordului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară.

Art. 87
Dacă acordul de mediere se referă la o cauză succesorală şi a intervenit înainte de eliberarea certificatului de moştenitor, competenţa aparţine notarului public, conform legii.

Art. 88
Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii.

Art. 89
(1) În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părţile aflate în conflict are dreptul de a denunţa contractul de mediere, încunoştinţând în scris cealaltă parte şi mediatorul.
(2) Mediatorul ia act de denunţarea unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoştinţării, întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere.
(3) Dacă una dintre părţile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunţa contractul de mediere în condiţiile alin. (1), mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenţia reală a părţii respective şi, după caz, continua sau închide procedura de mediere.

Sectiunea 5: Medierea in cazul unui litigiu aflat pe rolul instantei de judecata

Art. 90
Litigiile în care potrivit legii, încercarea soluționării acestora prin mediere reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunilor la instanțele competente şi în care partea/părțile sunt ţinute să facă dovada în acest sens, sunt următoarele:
a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau a unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 95;
c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013-1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Art. 91
Formalitatile pentru convocarea partilor in vederea incercarii solutionarii conflictului prin mediere nu pot depasi 7 zile calendaristice de la momentul formularii cererii catre mediator. Acceptarea incercarii de mediere nu constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul litigiului şi suspenda, dar nu intrerupe cursul prescripţiei.

Art. 92
(1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor sau la propunerea oricăreia dintre acestea ori la recomandarea instanţei, cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluţionarea în tot sau în parte a litigiului, instanta sau notarul luand act de intelegerea partilor
(2) La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să transmită instanţei de judecată competente acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. b) şi c).

Art. 93
(1) Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale este suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
(2) Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.
(3) Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru

Art. 94
(1) În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea condiţiilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Cererea partilor de incuviintare a acordului de mediere trebuie solutionata de instanta de judecata in termen de cel mult 30 de zile de la inregistrarea ei.
(3) Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale, situatie in care la cererea partii interesate se restituie jumatate din taxa de timbru platita.
(4) Cazurile in care conflictul solutionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje si cauze succesorale, se timbreaza corespunzator legii taxelor de timbru. In situatiile in care acordul de mediere privitor la aceste cauze a intervenit dupa achitarea integrala a acestor taxe, partea interesata poate cere restituirea a jumatate din taxa achitata pt investirea ei.
(5) Instanţa de judecată nu dispune restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru învestirea acesteia, în cazul în care conflictul soluţionat este legat de o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor.
(6) Hotărârea de expedient pronunţată conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu.

CAPITOLUL VII – Dispozitii speciale privind medierea unor conflicte
Sectiunea 1: Dispozitii speciale privind conflictele de familie

Art. 95
(1) Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la:
a) continuarea căsătoriei;
b) partajul de bunuri comune;
c) exerciţiul drepturilor părinteşti;
d) stabilirea domiciliului copiilor;
e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
(2) Acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor, sunt consfintite de catre instanta de judecata conform dispozitiilor art.438-441 din Codul de procedura civila.
(3) Înţelegerea soţilor cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului se depune de către părţi la instanţa conform art.914 cod proc.civila si art.88 din prezenta lege.

Art. 96
(1) Mediatorul vegheaza ca rezultatul medierii să nu contravină interesului superior al copilului, incurajeaza părinţii să se concentreze în primul rând asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilităţii părinteşti, separaţia în fapt sau divorţul să nu impieteze asupra creşterii şi dezvoltării acestuia.
(2) Autoritatea Tutelara competenta intocmeste si elibereaza, la cererea mediatorului cu care partile au incheiat contractul sau la cererea oricareia dintre parti, raportul de ancheta psiho-sociala care este comunicat solicitantului.

Art. 97
(1) Înainte de încheierea contractului de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii, mediatorul trebuie sa depuna toate diligenţele pentru a verifica dacă între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă, iar efectele unei astfel de situaţii sunt de natură să influenţeze medierea şi decide dacă, în asemenea circumstanţe, soluţionarea prin mediere este potrivită. Dispoziţiile art. 82 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2) Dacă, în cursul medierii, mediatorul ia cunoştinţă de existenţa unor fapte ce pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului ori prejudiciază grav interesul superior al acestuia, este obligat să sesizeze autoritatea competentă.

Sectiunea 2: Dispozitii speciale privind medierea in cauze penale

Art. 98
(1) Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.
(2) În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
(3) Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii. Oricare dintre parti poate solicita ca procedura medierii sa se desfasoare in sesiuni separate.
(4) Partile si subiectii procesuali au, in conditiile si cazurile permise de legea penala, dreptul de a apela la un mediator.
(5) Acceptarea medierii si participarea la mediere nu inseamna o recunoastere a vinovatiei si nu poate fi utilizata ca o proba in dovedirea vinovatiei in procedurile judiciare ulterioare.
(6) In cauzele penale, organele judiciare iau act de acordul de mediere incheiat intre parti si pronunta o solutie in conformitate cu prevederile Codului de Procedura Penala

Art. 99
(1) In cauzele penale medierea trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie respectate drepturile fiecarei parti ori subiect procesual la asistenta juridica si daca este cazul la serviciile unui interpret, in conditiile prevazute de legea penala. Procesul verbal intocmit potrivit prezentei legi prin care se incheie procedura medierii, trebuie sa arate daca persoanele intre care s-a desfasurat procedura medierii au benefciat de asistenta unui avocat si de serviciile unui interpret, in conditiile prevazute de legea penala, ori, dupa caz, sa mentioneze faptul ca au renuntat expres la acestea, in situatiile in care asistenta juridica nu este obligatorie.
(2) In cazul minorilor, garantiile procesuale si drepturile prevazute de legea penala pentru desfasurarea procesului penal trebuie asigurate, in mod corespunzator, si in cadrul procedurii de mediere.
(3) In cadrul procedurii de mediere intervenite in faza de urmarire penala sau de judecata, minorii sau persoanele private de libertate trebuie sa fie asistate de avocatul desemnat din in conditiile legii nr. 51/1995.

Art. 100
(1) În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri, potrivit art. 84 alin. (1) lit. a), prin derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal, fapta nu atrage răspunderea penală pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.
(2) Termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu au încheiat o înţelegere, potrivit art. 84 alin. (1) lit. a), persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

Art. 101
(1) În cazul în care medierea cu privire la latura penală a cauzei se desfăşoară după începerea procesului penal, sau, dupa caz, a urmăririi penale, judecata se poate suspenda, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere.
(2) Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data la care a fost dispusă.
(3) Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată că nu s-a încheiat înţelegerea potrivit art. 84 alin. (1) lit. a) sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea termenului prevăzut la alin. 2.
(4) Pentru soluţionarea acţiunii penale ori a acţiunii civile în baza acordului încheiat ca rezultat al medierii, mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic, dacă părţile au ajuns la o înţelegere, sau doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. b) şi c).
(5) Dispoziţiile art. 93 alin. 2 se aplică în mod corespunzător în cazul în care medierea este recomandată de către organele judiciare.
(6) Atunci când părţile doresc soluţionarea laturii penale sau civile a cauzei penale prin intermediul medierii, organele juciare acorda sprijin mediatorului şi faciliteaza desfăşurarea procedurii până la finalizarea acesteia.
(7) În cazul în care una dintre părţi este privată de libertate, organele judiciare şi instituţiile unde aceasta se află, asigura prezenţa părţii la mediere şi creaza la sediul lor condiţii pentru desfăşurarea procedurii în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, pentru toate persoanele implicate în cauza respectivă.
(8) În vederea desfăşurării procedurii medierii cu o persoană privată de libertate, mediatorul este obligat să-i comunice acesteia, la locul de deţinere, invitaţia la mediere în vederea acceptării sau neacceptării ei.
(9) Mediatorul transmite organului judiciar sau instituţiei unde se afla persoana privata de libertate o cerere prin care solicita punerea la dispoziţie a unui spaţiu pentru desfăşurarea procedurii.
(10) Cererea formulată de mediator trebuie să cuprindă obligatoriu referiri la: numele şi datele de identificare ale solicitantului, ale persoanei private de libertate şi ale tuturor persoanelor implicate în conflictul supus medierii, numele avocaţilor care asistă sau reprezintă părţile, obiectul medierii, data, ora, timpul rezervat medierii si locul desfăşurării procedurii. Cererea este însoţită de acceptul prealabil al persoanei private de libertate. În situaţia în care organul judiciar sau instituţia unde se află partea privată de libertate nu poate asigura prezenţa acesteia la mediere, din cauza absenţei sale din acea locaţie, instituţia sau organul judiciar are obligaţia înştiinţării mediatorului despre această situaţie cu cel puţin 3 zile înainte de data medierii, precizând şi intervalul de timp în care persoana privată de libertate devine disponibilă.
(11) În cazurile în care părţile doresc medierea, dar uneia dintre ele îi este îngrădit contactul cu cealaltă parte, conform art. 215 pct. 2 lit. d, art. 216 pct .3, art..221 pct. 2 lit.b Cod procedura penala, ca urmare a obligaţiilor impuse de instanţa de judecată pe timpul executării unor măsuri preventive, organele judiciare pot dispune încetarea obligaţiilor sau pot încuviinţa temporar comunicarea părţilor, aceasta realizându-se doar în prezenţa mediatorului şi pe durata procedurii medierii.
(12) În exercitarea drepturilor sale legitime, orice parte interesată precum şi cea supusă obligaţiilor impuse cu ocazia luării unei măsuri preventive, poate formula o cerere motivată organelor judiciare, prin care să solicite încetarea obligaţiilor, sau încuviinţarea de a comunica temporar cu partea aflată în conflict
(13) Partea faţă de care s-a luat măsura preventivă a arestului la domiciliu, precum şi orice parte interesată, poate solicita organelor judiciare permisiunea ca persoana privată de libertate să părăsească domiciliul pentru a se deplasa la locul unde se desfasoara medierea în vederea participării la procedura medierii.
(14) Cererile prevăzute la pct. 12 şi 13 trebuie sa fie însoţite de o adresă emisă de mediator din care să rezulte: numele părţii/partilor solicitante, numele părţii/partilor invitate, obiectul medierii, data, ora şi locul desfăşurării procedurii de mediere, numarul de dosar al cauzei. Termenul de soluţionare a cererii este de 5 zile de la data înregistrării ei la organul competent.
(15) Încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată prin care s-a dispus încetarea, încuviinţarea temporară sau permisiunea de a părăsi domiciliul se comunica în termen de 48 de ore de la pronunţare părţii solicitante şi instituţiei, organului sau autorităţii desemnate cu supravegherea părţii aflate în executarea unei măsuri preventive.
(16) În eventualitatea în care medierea nu s-a finalizat la o singură întâlnire şi mai necesită alte sedinţe până la închiderea definitivă, partea căreia i s-a permis părăsirea domiciliului ori i s-a admis cererea de încuviinţare temporară a comunicării, prezinta organelor desemnate cu supravegherea sa o adresă din partea mediatorului din care să rezulte data şi ora pentru care a fost reprogramată medierea.

CAPITOLUL VIII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 102
(1) Prevederile prezentei legi sunt de imediata aplicare.
(2) Incepând cu data intrării în vigoare a prezentei legi se infiinteaza de drept CPJM.
(3) Incepând cu data intrării în vigoare a prezentei legi sintagma “Consiliul de Mediere” se inlocuieste cu UCPMR.
(4) CPJM si UCPMR sunt institutii cu personalitate juridica autonome si de sine statatoare.
(5) Patrimoniul actualului Consiliu de Mediere, precum și personalul angajat al Consiliului de Mediere este preluat de catre UCPMR, conform structurii organizatorice prevazute prin prezenta lege.
(6) Incepând cu data intrării în vigoare a prezentei legi mandatul organelor de conducere ale Consiliului de Mediere încetează de drept.
(7) Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi cu privire la organizarea CPJM și UCPMR se infiinteaza Comisia Tranzitorie care este constituita din membrii Comisiei Pemanente aflate in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi si care reprezinta UCPMR in relatia cu tertii. Comisia tranzitorie este coordonata de presedintele actualului Consiliu de Mediere aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(8) Mediatorii autorizati pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi sunt considerati de drept mediatori definitivi.
(9) Mediatorii autorizati pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditiile de vechime pentru a face parte din primele organe de administrare si conducere ale UCPMR si CPJM
(10) Primele CPJM sunt constituite din toţi mediatorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, au sediul profesional principal inregistrat in judeţul respective si in municipiul Bucureşti.
(11) În ultima sambata din a 4-a luna de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, au loc primele adunari generale ale CPJM, in vederea alegerii organelor de conducere ale acestora, potrivit art. 20 si urm. din prezenta lege. In acest sens, Comisia Tranzitorie trebuie sa emita, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, o hotarare prin care stabileste ora si locatia adunarilor generale in fiecare judet si instiinteaza toti mediatorii autorizati prin publicare pe site-ul oficial, prin newsletter si publicare in 3 ziare de circulatie locala.
(12) Primele Adunari generale ale CPJM aleg organele de conducere, membrii comisiei de disciplina si ale comisiei de cenzori ale CPJM. De asemenea, primele Adunari generale ale CPJM aleg delegatii pentru primul Congres al UCMPR.
(13) Primul Congres al UCPMR este format numai din delegatii CPJM. In vederea organizarii primului congres al mediatorilor si alegerii organelor de conducere ale UCPMR, Comisia Tranzitorie indeplineste atributiile prevazute de prezenta lege in sarcina Consiliului UCPMR. In conditiile art. 36 si urm., primul congres al mediatorilor alege organele de conducere ale UCPMR, membrii comisei centrale de disciplina si ale comisiei centrale de cenzori ale UCPMR.
(14) Primele Consilii Directoare ale CPJM stabilesc sediile la nivel local.
(15) Comisia Tranzitorie pune la dispozitie fondurile necesare atat pentru organizarea primelor alegeri la nivelul fiecarui CPJM si UCPRM, cat si pentru intretinerea si functionarea CPJM pe o perioada de 6 luni de la stabilirea organelor de conducere ale acestora, in limita bugetului alocat pentru functionarea CPJM al municipiului Bucuresti.
(16) In vederea alegerii organelor de conducere ale UCPMR, Comisia Tranzitorie trebuie sa organizeze alegeri in termen de 45 de zile de la data alegerilor din cadrul fiecarui CPJM, dar nu mai tarziu de 6 luni de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(17) Pana la momentul desemnarii organelor de conducere ale CPJM, Comisia Tranzitorie are si atributii de autorizare a mediatorilor, in conditiile prevazute de prezenta lege. Mediatorii autorizati in perioada dispozitiilor tranzitorii ale prezentei legi se conformeaza dispozitiilor prezentei legi, in sensul inscrierii si functionarii acestora in cadrul CPJM unde au sediul principal.
(18) La data constituirii primelor organe de conducere a UCPMR, Comisia Tranzitorie se dizolva de drept.

Art. 103
Instituţiile şi celelalte persoane juridice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au în derulare cursuri de formare a mediatorilor le pot finaliza în conformitate cu reglementările în vigoare la momentul începerii cursurilor.

Art. 104
Avocaţii, notarii publici, precum şi membrii altor profesii liberale care dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfăşura activitatea de mediere la sediul unde îşi exercită activitatea de bază.

Pentru promovarea prezentului proiect de lege, Uniunea Centrelor de Mediere din Romania va initia pana la sfarsitul anului 2014 campania de strangere de semnaturi in vederea trimiterii proiectului catre Parlamentul Romaniei, Camera Deputatilor.

Mugur Mitroi

Presedinte U.C.M.R.

“MENTOR MEDIARE” la finalul editiei a II-a, Sinaia Uniunea Centrelor de Mediere din România. STAGIUL-MARATON GRATUIT PENTRU MEDIATORI “MENTOR MEDIARE”

10500355_10202722214236592_6875007103733507991_nNLP 1menttt“MENTOR MEDIARE”- LA FINALUL 10404262_10202722228956960_4723947905549976417_nEDIȚIEI A II-A București, 8 Septembrie 2014

Sub sloganul „Docendo discimus – Învățând pe alții, învățăm și noi”, între 4-6 septembrie 2014 s-a desfășurat la Sinaia a doua ediție a „MENTOR MEDIARE” – stagiu-maraton de formare profesională continuă gratuită adresat mediatorilor autorizați din România. Organizat de Centrul de Mediere Ploiești și Școala de Formare F.M.M.M. România, în parteneriat cu Uniunea Centrelor de Mediere din România, “MENTOR MEDIARE” a fost conceput ca un eveniment de mentorat în cadrul căruia mediatorii cu experiență au împartășit colegilor din practica lor, adresat exclusiv aplicațiilor practice și concrete din domeniu. Pe parcursul primelor două zile ale evenimentului, au fost organizate in paralel șapte cursuri de perfecționare care au acoperit o arie variată de tematici de actualitate în practica medierii, răspunzând întrebărilor concrete ale celor cca 110 de mediatori înscriși. Cursurile au fost susținute în mod voluntar de formatori din cadrul Școlii de Formare F.M.M.M. România, care au înțeles necesitatea stabilirii unui nivel înalt de pregătire al mediatorilor autorizați în vederea implementării unor bune practici la un standard profesionist: Marina-Ioana Alexandru, Gabriela Ichim, Anca Iacob, Lidia Frunza, Valentin Dragos Biro, Lucian Enache, Mugur Mitroi. “Evenimentul s-a adresat acelor mediatori care văd medierea ca o vocație și care înțeleg imperativul stabilirii unor practici unitare în domeniul medierii pentru succesul profesional. Ne-am propus să împărtășim din experiența noastră practică de zi cu zi, să aducem noutăți și schimb de informații concrete din domeniu”, declară dl. Mugur Mitroi, fondator F.M.M.M. România. Partea a doua a evenimentului a avut loc sâmbătă 6 septembrie a.c., în cadrul Conferinței “Practica unitară în mediere – plus de valoare”. Au fost prezentate participanților și cele 2 proiecte de lege elaborate până în prezent de Uniunea Centrelor de Mediere din România, respectiv: Proiectul propus de Uniunea Centrelor de Mediere din România pentru corelarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 192/2006 cu Decizia Curții Constituționale a României din 7.05.2014. Acest proiect, care vizează în principal introducerea încercării de mediere ca o condiție prealabilă obligatorie în anumite tipuri de litigii, a fost depus din 02.07.2014 la Camera Deputaților și Guvern, grupuri parlamentare, birouri parlamentare, case de avocatură. Citiți proiectul de corelare aici: http://ucmro.ro/index.php?modul=stiri&action=show&stire=331 Proiectul propus de Uniunea Centrelor de Mediere din România pentru modificarea Legii privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Printre cele mai importante modificări propuse, Proiectul U.C.M.R. vizează: 1) reglementarea dreptului de acces al fiecărui cetățean la procedura medierii ca procedură pealabilă obligatorie în anumite tipuri de litigii, posibilitatea dobândirii caracterului executoriu de către acordul de mediere, colaborarea mediatori-avocați/consilieri juridici; 2) reglementarea stagiului și examenelor profesionale; 3) organizarea la nivel județean a corpului profesional al mediatorilor din România prin descentralizare (Uniunea Corpului Profesional al Mediatorilor din România și Corpurile Profesionale Județene ale Mediatorilor); 4) prevederi suplimentare privind medierea în domeniul penal și al dreptului familiei. Inițiatorii au anunțat că toate sugestiile și ideile pot fi comunicate la office@ucmro.ro în vederea finalizării proiectului. U.C.M.R. va declanșa, în decursul următoarelor săptămâni, campania de strângere de semnături în scopul depunerii proiectului în Parlament pe cale de inițiativă cetățenească. Citiți proiectul de modificare aici: http://ucmro.ro/index.php?modul=stiri&action=show&stire=333. În închiderea evenimentului, organizatorii au oferit participanților concursuri și premii surpriză. Astfel, în cadrul unei atmosfere sărbătorești, a fost premiată mediatoarea care a străbătut cea mai lungă distanță pentru a participa la eveniment; a fost premiată și asociația profesională din afara U.C.M.R. cu cel mai mare număr de mediatori înscriși la eveniment – U.N.M.R.; au fost acordate 10 genți de laptop în cadrul tombolei; dar și 5 premii-surpriză în cadrul concursului de imitație „Recunoaște mediatorul”. Mediatorii participanți au îmbinat astfel utilul cu plăcutul, obținând 20 de puncte de formare profesională continuă în mod gratuit. Fondată în 2012, Asociația Centrul de Mediere Ploiești – asociație afiliată U.C.M.R. își propune să ajute prahovenii să-și rezolve conflictele în afara sălii de judecată, reducând costurile de bani, timp și stres, într-un cadru profesionist și confidențial; în același timp, asociația își propune să militeze pentru asigurarea unui cadru organizatoric pentru mediatori, astfel încât aceștia să dispună de condiții adecvate pentru mediatizarea și practicarea acestei profesii. Fondată în 2010, Școala de Formare F.M.M.M. România este certificată de organizații de referință din domeniul ADR: Federal Mediation and Conciliation Service, Washington DC, S.U.A. și The Lord Slynn of Hadley European Law Foundation Londra, Marea Britanie. Uniunea Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.) este federația natională înființată în 2005 care reunește asociații profesionale ale mediatorilor din toată țara.

Persoană de contact: Mădălina Calcan Departament PR U.C.M.R.

Mobil: +40722239261 Tel./fax: +40213201535

office@starseu.eu, www.ucmro.ro

U.C.M.R. depune proiectul de lege privind modificarea legii medierii conform deciziei Curtii Constitutionale

Bucuresti, 2 Iulie 2014 – Uniunea Centrelor de Mediere din Romania (U.C.M.R.) anunta depunerea proiectului de lege pentru modificarea si completarea art. 2, art. 58 și art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In data de 07 mai 2014 Curtea Constitutionala a Romaniei a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor sus-mentionate: s-a apreciat de catre Curte ca procedura prealabila obligatorie a informarii asupra avantajelor medierii si sanctiunea inadmisibilitatii actiunii de chemare in judecata in cazul in care nu se realizeaza aceasta procedura prealabila, sunt o sarcina inoportuna pusa asupra justitiabilului in conditiile in care procedura se rezuma la o simpla obligatie de informare si nu la incercarea efectiva de solutionare a conflictului prin mediere. Avand in vedere ca prevederile declarate neconstitutionale isi inceteaza aplicabilitatea in termen de 45 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei Curtii, se impune modificarea si completarea prevederilor in cauza.

Proiectul legislativ initiat de U.C.M.R. prevede ca, in toate litigiile ce au ca obiect domeniile prevazute de art. 601 din Legea nr. 192/2006, incercarea efectiva a solutionarii acestora prin mediere reprezinta o conditie prealabila pentru introducerea actiunilor la instantele competente; in aceste cazuri partile vor fi asistate in mod obligatoriu de avocati sau consilieri juridici.

Propunerea prevede instituirea sanctiunii partii chemate la mediere care nu raspunde in mod expres invitatiei sau nu se prezinta de doua ori la rand la datele fixate pentru incercarea solutionarii prin mediere, in termen de 15 zile calendaristice de la comunicare, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea conflictului de catre instanta competenta, chiar daca a obtinut o sentinta favorabila.

In conditiile in care legea impune indeplinirea unor conditii de fond si de forma, legalitatea acordului de mediere va fi verificata si atestata fie de avocatii sau consilierii juridici ai partilor, in situatia in care acestea au fost asistate pe parcursul procedurii de mediere, fie de un alt avocat ales de mediator cu acordul partilor.

De asemenea, se prevede ca, in caz de neexecutare de bunavoie a clauzelor stabilite prin acordul de mediere atestat de catre avocat sau consilier juridic, partea interesata poate sa solicite executorului judecatoresc indeplinirea tuturor formalitatilor in vederea punerii in executare a acordului de mediere.

Incurajarea si facilitarea medierii de catre stat reprezinta un aspect al unei bune administrari a justitiei si al unui management activ al cazurilor, care la randul lui constituie un aspect pentru obtinerea obiectivului principal, mai ales in cazurile in care sunt implicati bani publici, in mod nejustificat. Propunerea de modificare se fundamenteaza pe exemple legislative functionale in prezent din cadrul unor state-membre ale U.E. precum Marea Britanie si Italia. In acest din urma caz, „medierea obligatorie“ a reintrat recent in vigoare in sistemul juridic italian, motivatia fiind <dispozitii urgente pentru relansarea economiei>”, declara dl. Mugur Mitroi, presedintele U.C.M.R.

Initiatorii mentioneaza in nota de fundamentare a propunerii legislative faptul ca accesul la justitie nu este obstructionat prin instituirea conditiei prealabile a incercarii de solutionare prin mediere a litigiilor prevazute de art. 601 din Legea nr. 192/2006, intrucat partea interesata nu este impiedicata sa isi valorifice drepturile sau sa combata sustinerile adversarului; nu se aduce atingere dreptului de a-si angaja avocat; partile nu sunt obligate sa ajunga la o intelegere, ci pot oricand, in cazul in care esueaza in incercarea de mediere, sa se adreseze in mod liber si direct instantei de judecata - procedura out-of (orice parte are dreptul sa renunte la mediere in timpul desfasurarii acesteia).

Dimpotriva, reglementarea propusa este menita sa ofere si garanteze dreptul si oportunitatea cetatenilor la o procedura rapida si convenabila financiar, prin care acestia chiar sa isi solutioneze efectiv litigiul – servind in acest fel interesului colectiv al bunei administrari a justitiei, prin degrevarea instantelor de judecata si reducerea costurilor. Prezenta obligatorie a avocatilor/consilierilor juridici in cadrul acestei proceduri obligatorii este de natura sa asigure garantia protectiei integrale a drepturilor partilor.

Mai mult decat atat, prin efectul executoriu reglementat prin propunere pentru acordurile de mediere a caror legalitate a fost atestata de avocati sau consilieri juridici, se instituie un instrument de facilitare a bunei administrari a justitiei, protejandu-se interesul colectiv superior.

Uniunea Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.) este federatia nationala infiintata in 2005 care reuneste asociatii profesionale ale mediatorilor din toata tara.

Persoana de contact:Madalina Calcan

Departament PR U.C.M.R. Mobil: +40722239261,Tel./fax: +4021320153

 Despre Medierea tehnica si Arta

Revista profesionala de mediere “Medierea Tehnica si Arta”
Fondata de FMMM in octombrie 2010, singura revista profesionala de mediere din Europa. Tiparita lunar, se distribuie gratuit in peste 100 de locatii in Romania (organizatii profesionale ale mediatorilor, instante de judecata, primarii, universitati, Biblioteca Centrala Universitara, Institutul National de Magistratura, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei s.a.m.d.), precum si catre organizatii internationale de ADR

Competentele notarului si judecatorului cu privire la acordul de mediere sau ce trebuie sa faca judecatorul sau notarul atunci cand primesc un acord de mediere care priveste transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

,,Notarul si judecatorul sunt persoanele care in raport cu acordul de mediere reprezinta cele doua institutii care sunt obligate „să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.” – art. 58(4) din legea nr. 192/2006.

Plecand de la textul de lege citat, putem spune ca, atat notarul, cat si instanta de judecata, in masura in care acordul de mediere este supus celor doua institutii spre autentificare sau pentru a se emite o hotarare judecatoreasca, trebuie sa asigure formele de publicitate necesare transcrierii acordului de mediere.
Acordul de mediere reprezinta intelegerea partilor si concretizeaza manifestarea de vointa a acestora in sensul stingerii unei dispute.
In situatiile special prevazute de lege, si anume atunci cand conflictul a fost stins prin transferarea unui bun imobil din patrimoniul unei parti in patrimoniul altei parti, acordul de mediere trebuie sa imbrace o forma speciala prevazuta de legea speciala care reglementeaza situatiile juridice de acest gen.
Dat fiind faptul ca procedura de mediere este informala, iar mediatorul este o persoana instruita in gestionarea conflictului fara sa aiba neaparat cunostinte juridice, acesta asigurand administrarea eficienta a disputei in vederea stingerii acesteia, rolul transpunerii intelegerii care a dus la stingerea conflictului intr-un act care sa produca efectele juridice scontate revine judecatorului sau notarului, tocmai in temeiul textului de lege invocat anterior.
Astfel, mediatorul trebuie sa inteleaga si sa administreze eficient instrumentele de gestionare a disputei, concentrandu-se pe modalitatile de stingere a conflictului, iar formularea termenilor din continutul acordului de mediere, termeni care reprezinta in totalitate vointa partilor implicate in conflict, cade in sarcina celor doua institutii mentionate anterior – instanta si notarul.
Pe cale de consecinta, acordul de mediere redactat in cadrul procedurii de mediere se poate modifica prin interventia notarului sau judecatorului, fara ca vointa partilor sa fie viciata, in sensul asigurarii formalismului necesar transcrierii inscrisului rezultat ca acord de mediere.
Cu alte cuvinte, mediatorului ii revine obligatia de a redacta un acord de mediere care sa cuprinda intelegerea partilor, iar, daca este cazul, judecatorul sau notarul poate modifica acest acord din punctul de vedere al formalismului necesar actului pentru a putea produce efecte juridice; per a contrario, mediatorul nu este tinut sa asigure forma juridica necesara acordului de mediere in vedere transcrierii acestuia si generarii de efecte juridice.
Putem concluziona ca acordul de mediere care priveste transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si care este supus controlului notarului sau judecatorului nu se poate respinge de la autentificare sau de la investire invocandu-se lipsa elementelor de legalitate specifice actelor translative de proprietate; altfel spus, notarul nu poate refuza autentificarea unui acord de mediere care nu respecta forma speciala, acesta fiind obligat sa intervina si sa modifice actul in sensul mentionat de lege, iar judecatorul nu poate respinge acordul pe motivul ca acesta nu respecta forma unui act translativ de proprietate, acesta fiind obligat sa intervina si sa modifice acordul in sensul mentionat anterior.
Prin interpretarea principiului “cine poate mai mult poate si mai putin”, putem concluziona ca cele doua institutii au obligatia de a aduce modificarile necesare care privesc forma unui acord de mediere si in celelalte situatii, in care partile inteleg sa solicite autentificarea sau incuviintarea, dupa caz, a acordurilor de mediere care nu privesc transferul dreptului de proprietate.
Astfel, refuzul unui notar de a autentifica un inscris doar pentru faptul ca reprezinta un acord de mediere da dreptul partilor interesate sa solicita daune pentru prejudiciul produs, iar respingerea unui acord de mediere de catre instanta de judecata pentru motive ce privesc forma acordului de mediere da dreptul partilor sa solicite daune de la statul roman pentru prejudiciul provocat.
Instanta de judecata poate respinge investirea unui acord de mediere doar pentru motive ce privesc fondul intelegerii partilor (motive limitativ prevazute de lege), iar notarul poate refuza autentificarea unui acord de mediere doar sub acelasi aspect.
Astfel, mediatorii sunt tinuti sa asigure controlul intelegerii sub aspectul respectarii bunelor moravuri si normelor de ordine publica, fara sa aiba obligativitatea verificarii legalitatii sub aspectul formei sau fondului intelegerii mentionate in acord, dat fiind faptul ca acestia nu au calitatea necesara pentru a face aceste demersuri,,

Mugur Mitroi
Fondator FMMM Romania
Presedinte S.T.A.R.S.
Presedinte U.C.M.R.
Mugur Bogdan Mitroi este avocat, mediator si arbitru cu vasta experienta, incepandu-si activitatea in domeniul ADR in anul 2003 in cadrul unui proiect-pilot initiat de Secretariatul de Stat al S.U.A., prin Ambasada S.U.A. la Bucuresti, in colaborare cu Ministerul Justitiei din Romania. Ca formator, a fondat FMMM Romania Training School si revista bilingva lunara “Medierea Tehnica si Arta”; a initiat si dezvoltat o serie de campanii nationale de promovare a metodelor A.D.R., cel mai notabil fiind proiectul “Caravana Medierii”. Este autorul a numeroase articole si a doua carti tratand metodele A.D.R. (“Ghidul Mediatorului Profesionist”si “Mediere si Conflict – Analiza Conflictului, Suma de Dispute”). Activ in domeniul organizatiilor profesionale din anul 2004, Mugur Bogdan Mitroi este in prezent presedinte al Asociatiei S.T.A.R.S., al Uniunii Centrelor de Mediere din Romania si membru la al doilea mandat consecutiv in Consiliul de Mediere din Romania.

Ce forta juridica are acordul de mediere ?

,,Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Acesta însemnând un contract între doua sau mai multe părţi ce îşi exprimă în mod liber voinţa si dorinţele.

Părţile sunt libere să aleagă cum vor să remedieze probleme dintre ele, nici o parte nu poate fi forţată să accepte o soluţie ce nu i se pare viabilă, chiar dacă soluţia provine de la mediator. Orice soluţie găsită de părţi împreuna cu mediatorul trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a lor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce acele efecte juridice pe care părţile şi le doresc.

Voinţa părţilor primează în orice moment în cadrul procesului de mediere.

Un acord de mediere poate fi scris sau verbal. Se optează pentru prima formă în cele mai multe cazuri, deoarece dă mai multă valoare înţelegerii dintre părţi survenită ca urmare a  procesului de mediere. Din punctul meu de vedere, aceasta este o soluţie foarte bună, ce elimină amunite inconveniente pe care le poate genera un acord verbal.

Acordul de mediere poate fi supus spre autentificare unui notar public, atunci când acesta face obiectul unui transfer de drepturi de proprietate asupra bunurilor imobile ori alte drepturi reale, aceasta fiind o opţiune si nu o obligaţie ce revine părţilor.

Conform legii medierii, înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă aspecte ce ar putea leza drepturile şi libertăţile persoanei sau ar aduce atingere legii şi ordinii publice.

Forţa juridică a unui acord de mediere este cea a unui înscris sub semnătură privată.

Asa cum prevede Legea medierii în articolul 58, acordul de mediere este viabil, valabil şi produce efecte încă de la contractarea care a avut loc între părţi. Redactarea acestuia de către mediator şi semnarea de către părţi a înţelegerii intervenite între ele nu are efecte ad validitatem, ci ad probationem. Tot părţile sunt cele care decid dacă acordul de mediere se redactează de mediator, de către ele, ori nu se redactează.

În cazul în care se redactează, acordul semnat de părţi poate rămâne înscris sub semnătură privată ori poate fi autentificat la notarul public, ori încuviinţat de către instanţa de judecată.

Un acord de mediere agreat şi semnat de către părţi le obligă pe acestea la respectarea lui, la ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate. Nerespectarea acordului de mediere atrage răspunderea contractuală, partea care se consideră vătămată putând cere daune-interese în condiţiile dreptului comun,,

Sursa:http: www.alinagorghiu.ro

Campanie de strângere de semnături pentru modificarea legii medierii

Sâmbătă, 24 mai 2014, au avut loc lucrările Congresului al VIII-lea al Uniunii Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.), desfășurat sub tema “Medierea, brand de țară”.

In prima parte a evenimentului, un panel mixt compus din mediatori și invitați a discutat pe marginea întrebării-cheie „Poate medierea să fie un brand pentru România?”. Concluzionând că medierea este, în prezent, un răspuns la problemele societății românești, mediatorii au fost încurajați să valorifice contextul actual din țară, predominat de necesitatea intervenției profesioniștilor neutri și imparțiali în dialogul social la toate nivelele.

Moderatorul panelului a fost dl. Ioan-Luca Vlad, mediator U.C.M.R., avocat, preşedintele Curţii de Arbitraj S.T.A.R.S. şi Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României.  Acesta a discutat cu: Alexandra Mihăilescu (Vice President Industries & Technologies, BDR ASSOCIATES); Mădălina Vîntu (Managing Consultant – Arthur Hunt Consulting); Radu Magdin (CEO Smartlink Communications); Bogdan Ficeac (analist, sociolog); alături de colegii noștri mediatori Cosmin Stanciu, Teodora Șerbănescu și Mugur Mitroi (STARS), Rodica Cociu-Anghel (Centrul de Mediere Ploiești), Ana Maria Tuluc (Asociația Mediatorilor Transilvania), Victoria Graur și Violeta Pop (Camera Mediatorilor Cluj).

Membrii panel-ului au abordat problema păcii sociale din perspectiva medierii; a utilităţii medierii pentru publicul larg; a cunoaşterii şi înţelegerii conceptului de mediere; şi a receptivităţii publicului faţă de această metodă consensuală de soluţionare a disputelor. Din perspectiva imaginii publice, au discutat despre percepţii, brandingul individual şi al profesiei de mediator, relaţia cu mass-media şi cu publicul larg; beneficiile unei strategii de comunicare. Planul politic a finalizat poziţionarea medierii în contextul actual, concluzionând că medierea din România este, în prezent, un răspuns la problemele societății, mediatorii fiind încurajați să valorifice contextul curent.

“ U.C.M.R. își asumă rolul unui instrument de pace socială în cadrul comunității, militând pentru utilizarea medierii în soluționarea disputelor individuale, dar și de politica publică. Printre obiectivele U.C.M.R. se află continuarea preocupărilor pentru activitățile care să consolideze statutul stabil al profesiei de mediator în societatea românească ca o funcție socială esențială”, a declarat dl. Mugur Mitroi, președintele federației.

În acest sens, în a doua parte a evenimentului, Congresul U.C.M.R. a adoptat Rezoluția de lansare a procedurii de inițiativă legislativă și a campaniei de strângere de semnături în vederea modificării legii medierii nr. 192/2206, în sensul introducerii în lege a prevederii exprese privind modul de organizare a corpului profesional al mediatorilor și înființarea unor organisme ale corpului profesional la nivelul fiecărui județ. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Valentin Trifescu, Carmen Stoleru. Termenul-țintă de definitivare a proiectului propunerii este 30.06.2014.

Rezoluția Congresului U.C.M.R. prevede, de asemenea, lansarea inițiativei pentru propunerea legii anti-monopol, care să ofere posibilitatea deschiderii domeniilor exclusiviste pentru societatea civilă, în scopul încurajării concurenței ca element de eficientizare și creștere a calității în domeniile respective. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Marinela Popa, Rodica Cociu-Anghel.

Momente deosebite au fost prilejuite de ceremonia de decernare a certificatelor de absolvire a cursului avansat susținut de către Federal Mediation and Conciliation Service, Washington D.C. (S.U.A.), pentru un nou grup de 18 mediatori români certificați.

U.C.M.R. își propune și continuarea dezvoltării colaborărilor internaționale cu organisme și organizații din domeniul ADR din Europa și din S.U.A., astfel încât federația să se mențină la un standard de calitate, performanță și profesionalism în domeniul medierii.

Congresul a aprobat și propunerea președintelui Uniunii ca, în scopul sprijinirii dezvoltării asociațiilor membre pe plan local, în anul 2014 să continue să nu se perceapă cotizații de la asociațiile din federație.

Despre Uniunea Centrelor de Mediere din România

Uniunea Centrelor de Mediere din România, fondată în 2005, este federația națională ce reunește asociații profesionale ale mediatorilor din toate județele României. În cuvintele ASR Principesa Margareta de România, prin mesajul său către U.C.M.R., Medierea, cea mai fragedă profesie reglementată în România, este un exemplu cum ceva extrem de util pentru societate a luat naștere din nimic (…) Sper ca, cu ajutorul unei bune promovări a medierii, din ce în ce mai multe dispute vor fi soluționate amiabil. De asemenea, îmi doresc ca, prin intermediul unor inițiative profesionale, să se ofere un exemplu cu privire la rolul pe care îl joacă organizațiile profesionale în societatea românească.”

Mădălina Calcan

Tel./fax: +40213201535