Divorțul – Partajul – Planul parental

DIVORTUL CU MINORI

Daca  din punct de vedere juridic, divorțul este una dintre cele mai simple spețe, emoțional însă, este una dintre cele mai delicate.

Divortul prin instanta de judecata, duce in primul rand la expunerea vietii personale in public.Cu siguranta cei care ajung în ipostaza de a divorta,  nu doresc o sala de judecata cu martori sau diverse persoane, atente la aspectele legate de intimitatea din viata personala. Pe tot parcursul sedintei de mediere, sotii pot beneficia de confidentialitatea si intimitatea discutiilor. Nu sunt necesari martori, nu este necesara o cercetare a motivelor care au condus la aceasta stare de fapt, iar în acordul de mediere nu se va trece motivul desfacerii casatoriei.

Divorţul în sine poate constitui o trauma atât pentru copii, cât şi pentru soţii  implicaţi direct în acţiunea de divorţ. Din punct de vedere afectiv, emotional, divorțul dezechilibreaza atât  soții cat  și copiii. Medierea poate aduce echilibrul si beneficii reale atât pentru soți, cât și pentru copii. Un avantaj,  în masura în care putem vorbi în problemele psihologice si materiale pe care le implica despartirea unui cuplu, de avantaje,  il reprezinta faptul ca, în cazul în care exista minori, efectele traumatizante pentru acestia sunt pe cât posibil minimalizate.

In instanta, partenerii se pot simtii traumatizați, iar emoțiile contradictorii și incertitudinea, pot pune stăpânire pe cei doi, pe tot parcursul procesului, astfel incat acestia, ajung de cele mai multe ori sa nu mai mentina dupa divort, nici un  tip de legatura.

Prin mediere pot fi rezolvate neîntelegerile dintre soți privind continuarea căsătoriei, precum și alte neînţelegeri inerente unui astfel de eveniment mai puţin fericit în viaţa de familie.

  1. Continuarea sau desfacerea casatoriei;
  2. Numele de familie pe care partile il vor purta dupa divort;
  3. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti in urma divortului sau doar de catre unul dintre parinti daca acestia hotarasc in acest sens;
  4. Stabilirea locuintei minorului dupa divort;
  5. Modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parinti si fiecare dintre minori;
  6. Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatirea profesionala a minorului;
  7. Partajul bunurilor comune

De cele mai multe ori, un cuplu ajunge la divort deoarece a lasat de-a lungul timpului sa se adune mult prea multe probleme nerezolvate. Nemultumirile vizavi de celalalt sau diversele aspecte neplacute ale casniciei isi gasesc “rezolvarea” in despartire.

Cand vine vorba insa de divortul propriu-zis, daca situatia nu mai poate fi remediata,cu siguranta, amele parti vor incerca sa incheie cat mai repede cu putinta.

Sotii  pot continua sa-si regleze conturile asa-zis „de dragul copiilor“…..dar suferinta copilului…care va resimti tensiunea si stare de criza dintre parinti, transformarea relatiei de familie, il poate arunca intr-o lume diferita si atunci sa nu ne miram daca suferinta sa, poate duce pana  pana la culpabilizarea pentru divortul parintilor.

Cel mai important pentru copil este sa stie, spunandu-i-se cat se poate de clar, ca el nu are nimic de-a face cu divortul si ca aceasta despartire nu modifica sentimentele parintilor fata de el.

Pentru ca traumele să fie de o amploare ceva mai mică si pentru ca foştii soţi să poată conlucra în a-şi educa în continuare copiii, fără un stres suplimentar, odată decizia luată, este recomandat ca cei doi soţi să recurgă mai întâi la mediator.

In urma unei despartiri, principiile educative se regasesc adesea in centrul conflictului. In ciuda divergentelor de valori si a lipsei de iubire din sanul cuplului, important este sa se pastreze legatura parentala, iar copiii sa fie protejati de razboiul dintre fosti. Un divort, e clar, separa sotii, nu si parintii!!!… In teorie cel putin!!!

Practica insa ne arata ca, adesea, acordul educativ care ar trebui sa primeze in fata divortului se dizolva. Diferentele dintre punctele de vedere, valori si principii devin, in acest caz, tot atatea surse de conflict, fiind alimentate de ranchiuna sau rivalitate.

Este cert ca, in mod ideal, educatia copiilor este o munca de echipa a parintilor. In general, noi suntem rodul educatiei adultilor cu care am interactionat de-a lungul vietii noastre, de la parinti si pana la vecini. Este o realitate faptul ca, de cele mai multe ori, atunci cand parintii divorteaza, cel caruia ii este incredintat copilul se ocupa mai mult de educatia lui. Acest lucru se intampla si pentru ca, de obicei, mama, primind custodia, se considera cea mai potrivita pentru aceasta misiune.

Exercitarea autorităţii părinteşti de ambii părinţi după divorţ are succes doar dacă dorinţa şi abilitatea părinţilor de a comunica şi colabora este suficient de mare. Deoarece autoritatea părintească implică responsabilitatea ambilor părinţi în legătură cu deciziile care privesc copiii este esenţial ca părinţii să poată discuta într-o atmosferă non-conflictuală, de siguranţă şi confidenţialitate  pentru a putea cădea de acord cu privire la custodia asupra copilului, stabilirea locuinţei copilului după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi copil, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului, modalităţile în care se achită această contribuţie, etc.

În sprijinul părinţilor vine medierea şi mediatorul care îi sprijină în găsirea celor mai adecvate şi satisfăcătoare soluţii cu privire la situaţia lor şi a copilului după divorţ .

Esentialul este ca, dincolo de divergentele care ii separa, copilul sa simta ca tatal si mama lui pastreaza un proiect comun: sa-i asigure cel mai bun prezent si cel mai bun viitor posibil. Cand aceasta certitudine vitala ramane inradacinata in copil, atunci parintii isi pot spune ca si-au indeplinit misiunea bine.

Mediatorul va avea in vedere, pe tot parcursul sedintei de mediere respectarea interesului superior al copilului. Mediatorul  are rolul de a-i constientiza pe cei doi parinti, ca este normal ca minorul sau minorii sa fie crescuti, educati si îndrumati la fel ca pâna în momentul declansarii divortului, respectiv împreuna .

Dacă părinții vor colabora pe durata divorțului și după finalizarea lui, astfel încât să evite interacțiunile violente și să cultive o atmosferă de cooperare, copiii vor trece mult mai ușor peste acest eveniment nefericit din viața lor.Cel mai important punct este cel legat de copii si cum cuplul care se desparte va exercita custodia comuna asupra a acestora.

Prin prisma noilor prevederi legale, ambii parti vor creste si educa minorii, astfel încât traumele suferite de copii, ca urmare a despartirii parintilor sa fie cât mai mici. De aceea, în ceea ce priveste respectarea Planului Parental, respectiv resedinta minorului, timpul petrecut cu fiecare dintre parinti, contributia financiara a fiecarui parinte, supravegherea activitatilor scolare si extrascolare, etc, sunt discutate pâna la clarificare, în biroul mediatorului.

CUSTODIA MINORULUI – PLANUL PARENTAL PRIN MEDIATOR

Potrivit art. 397 din Noul Cod Civil, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Potrivit art.401, din Noul Cod Civil, parintele separat de copilul lui are drepturi de a avea legaturi personale cu acesta.

Potrivit art.64, alin.1, litera c, d, e, f din Legea nr. 192/2006, privind medierea, cu modificarile ulterioare, parintii pot incheia la mediator un acord de mediere, denumit plan parental, cu privire la modalitatile in care vor contribui la exercitiul drepturilor parintesti si la educatia minorului, dupa divort.

Mediatorul are rolul de a veghea ca planul parental, semnat de parti, sa nu contravina interesului superior al minorului si va incuraja parintii sa se concentreze in primul rand asupra nevoilor acestuia, astfel incat divortul sa nu afecteze cresterea si dezvoltarea copilului

Planul parental poate sa contina minim aspecte privitoare la:

1.Incredintarea minorului;

2.Domiciliul minorului;

3.Program de vizitare a minorului;

4.Ingrijiri medicale;

5.Reguli in educarea minorului;

6.Vacantele minorului;

7.Decizii cu privire la problemele cu care se confrunta minorul;

8.Suportarea cheltuielilor privind intretinerea minorului ;

9.Reguli de mentinere a contactului cand copilul se afla la celalalt parinte;

10.Mentinerea legaturilor cu membrii familiei extinse(bunici, matusi, veri, etc)

Planul parental semnat de parinti se inainteaza instantei de judecata competente pentru desfacerea casatoriei, care va verifica daca intelegerea este in interesul superior al copilului si va hotari de urgenta in camera de consiliu, prin emiterea unei hotarari de expedient avand ca text continutul acordului de mediere, integral sau partial in functie de legalitatea sa.

De asemenea, odată ce părinții ajung la o înțelegere strict prin voința lor și de comun acord, șansele ca acea înțelegere să fie respectată cresc substanțial deoarece fiecare parte se identifică cu soluția la care se ajunge pentru că a participat activ la identificarea acesteia. La judecată în schimb, nu de puține ori avem cazuri când părintele separat nu respectă o hotărâre judecătorească în ceea ce privește relația cu copilul său, pentru că simte că acea decizie contravine dorințelor sale, fiindu-i impusă de judecătorul care nu cunoaște toate aspectele emoționale ale problemei.

PARTAJUL BUNURILOR COMUNE DOBANDITE IN TIMPUL CASATORIEI

In sedinta de mediere stabilirea partajului se face de comun acord. Partile vor proceda la împartirea bunurilor dobandite in comun. Prin bunurile comune se înteleg locuinte, autovehicule, terenuri, depozite bancare, creante de orice fel care au fost contractate sau obtinute în perioada în care cei doi formau un cuplu.(activul si pasivul). Cele doua parti stabilesc modul în care bunurile revin fiecaruia dintre cei doi, astfel încât nici unul sa nu aiba de suferit .

Daca sotii divortati opteaza pentru un partaj a bunurilor comune prin mediator, partile interesate beneficieaza de o reducere la taxa judiciara de timbru de 1,5% din valoarea bunurilor partajabile, in loc de 3% , cat ar plati in mod normal la un partaj clasic prin intermediul instantei de judecata. (vezi art.11, alin.1, litera a din OUG nr.80/2013, privind taxele judiciare de timbru care a intrat in vigoare la data de 29.06.2013).

Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice. Înţelegerea părţilor poate fi afectată, în condiţiile legii, de termene şi condiţii.

În cazul în care partajul vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat instanţei de judecată, pentru ca aceasta, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de formă emitand o hotărâre judecătorească, executorie ,după caz, cu respectarea procedurilor legale.

Divortul, prin procedura medierii,  este cea mai scurta varianta legala din punct de vedere al desfasurarii în timp si cu un buget relativ scazut, comparativ cu alte proceduri, întrucât poate fi angrenat un singur mediator pentru ambele parti, iar onorariul pe care acestia îl achita mediatorului poate fi achitat fie în procente egale, fie în procente stabilite de ambele parti, fie de o singura parte.

Dupa stabilirea tuturor aspectelor,se  redacteaza acordul de mediere în care va trebui sa se regaseasca toate punctele asupra carora cele doua parti au convenit, de comun acord si fara ingerinte ulterioare, din partea nimanui. Acest act trebuie sa reflecte în detaliu acordul de vointa al partilor. Acordul de mediere contine exact solutia gasita de catre parti in mediere, solutie care este transcrisa in Acord si reprezinta exclusiv vointa partilor. La redactarea Acordului de Mediere, mediatorul este obligat sa respecte vointa partilor atunci cand acestea doresc nuantarea intr-un fel sau altul a continutului acordului, atat cat ceea ce se cere de catre parti sa fie scris in acordul de mediere, nu contravine legii si ordinii publice – aceasta fiind singura conditie de validitate a acordului de mediere.

Partile din conflict sunt obligate sa respecte intelegerea convenita de ele.  Acordul de mediere reprezinta legea partilor si va trebui respectat ca atare. Consfintirea de catre instanta nu ofera decat un caracter executoriu, in sensul ca nerespectarea intelegerii poate fi imediat pusa  in executare silita prin intermediul unui executor judecatoresc. Acordul de  mediere este valid si valabil, producand efecte  juridice incepand cu data semnarii lui de catre persoanele din conflict

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>